doua minute..

jur ca mi-as dori pentru doua minute sa nu te iubesc! doua minute in care sa vad lumea fara tine.. fara ochii tai, fara zambetul tau , fara tine. Doua minute in care sa vad viata asa cum e ea si sa nu mai traiesc intr-un basm. Intr-un basm care nu are nici macar un happy ending.Sa pot si eu doua minute sa ma bucur de viata. Doua minute de placere, doua minute de zambete , doua minute de fericire. Doua minute care sa para o vesnicie pentru mine. Doua minute in care sa uit de existenta ta... dar vezi tu... Nu am parte de aceste doua minute... aceste doua minute nu exista in lumea mea.. pentru ca inca te iubesc la fel de mult ca la inceput.. inca te vreau aproape de sufletul meu.. inca traiesc in dorinta.. of.. doar doua minute

Cuvintele nu isi au rostul.

Mereu exista acea vorba "Cuvintele nu isi au rostul". Dar..acum vin eu cu "dar-ul" , imi pare rau sa dezamagesc multa lume si sa imi permit a contrazice aceasta vorba. Cuvintele isi au rostul.Rostul lor desigur. La fel cum lumina are rostul ei, asa are si intunericul. La fel cum iubirea are rostul ei, asa are si indiferenta. Deci tacerea are rostul ei, dar si cuvintele  au rostul lor. De ce mereu trebuie sa tratam totul cu raceala si sa credem ca daca nu vom zice nimic lucrurile se vor rezolva de la sine?Uneori chiar este nevoie si de cuvinte. Sa spui ganduri, sentimente, incercari, esecuri, bucurii. 

what if...

"what if..." multe lucruri in capul nostru incep asa... "what if...".
      De ce niciodata nu puteam aprecia ceea ce deja avem? de ce niciodata nu stim sa fim multumiti de ceea ce este in jurul nostru? Da! fiecare om are parte de multe rele in viata.. fiecare om are problemele lui , mai mari sau mai mici.. Insa.. foarte putini sunt oamenii care vad si ce este frumos in jurul nostru. Ce ar fi daca am deschide putin ochii mai tare ca deobicei si daca vom observa si alte lucruri decat cele normale?? Sa deschidem ochii atat de tare incat sa observam soarele care rasare in fiecare dimineata, fie slab fie puternic, el e acolo luminandu-ne ziua; sa observam copacii din jurul nostru.. acei copaci care sunt verzi ,maro sau pur si simplu albi.. copaci care intr-o zi linistita iti pot povesti miile de povesti ce le ascund, iti pot sopti toata viata lor.. o viata lunga si plina de schimbari; sa observam locurile de joaca care in fiecare an sunt tot mai pline de copii, de copii mari sau mici. Copii mici care isi traiesc copilaria in leaganele unde o data copiii mai mari au facut acelasi lucru. Mii de rasete care se aud cand treci pe langa un loc de joaca, mii de lacrimi varsate atunci cand un copil cade si se loveste si mii de imbratisari care mamele sau tatii le ofera copiilor lor. Sa observam vantul care uneori este si el suparat si bate cu putere, dar care de cele mai multe ori e linistit si plimba prin aer legenda orasului sau  pur si simplu imprastie particule de praf care la randul lor au un anumit rost pe pamant. Sa ascultam sutele de sunete care iti invadeaza mintea si inima. Sunete ce te duc intr-o alta dimensiune. Exista atatea sunete! Sunete pentru iubire, sunete pentru lacrimi, sunete pentru fericire, sunete pentru tristete, sunete pentru orice.
    Atunci cand ne plimaba pe strada absenti din orasul ce ne inconjoara.. pe strazi zarim o multitudine de oameni. Oameni grabiti, tineri, batrani, care zambesc sau care sunt tristi, care sunt eleganti sau sportivi. Mii si mii de diferite chipuri. Fiecare ascunde un trecut, fiecare ascunde o tristete sau o bucurie, fiecare are viata lui proprie. In momentul acela cand esti afara si toata lumea trece pe langa tine, tu, tu trebuie sa te opresti si sa te gandesti la viata ta.Invata sa zambestii din orice motiv. Trebuie sa privim si partile bune si trebuie sa fim optimisti.
       Trebuie sa renuntam la intrebarea :" what if...?".

A Valentine`s Day Story

        A fost odata ca niciodata ca de nu ar fi nu s-ar povesti, o prea frumoasa fata. O fata cu paru lung si negru ca abanosul, cu pielea alba ca zapada si cu buzele rosii ca trandafirii. Nu ,nu e Alba Ca Zapada, defapt povestea aceasta este una mai contemporana. O poveste cu lacrimi si rasete, o poveste despre o fata speciala.
 Si incepe asa:
" Camera e slab luminata. Soarele abea a rasarit, dar ea.. ea nu doarme de cateva ore. De ce nu doarme? A da.. astazi este ziua care o uraste ea cel mai mult.. Ciocolata, bomboane, flori si multa dragoste. Exact ,astazi este Ziua indragostitiilor. Daca este vreo zi pe care draga noastra papusa Valentyna o uraste , pai aceea este Valentine`s Day! Oarecum ciudat avand in vedere ca poarta numele acestei sarbatori. Defapt o uraste pentru ca ea mereu este singura in aceasta zi plina de iubire.
         Ca deobicei isi da ochii peste cap , se da jos din pat isi baga piciorusele in botosei si coboara jos pentru a se trezi. Ca orice om are si ea un drog fara de care nu poate fi ea. Drogul ei este cafeaua.
-Ah! sunt nimic fara tine!
 Amuzant.. ea chiar vorbeste cu cafeaua de dimineata, pentru ca vezi tu daca toata noaptea sta si se gandeste la prostii e si normal ca dimineata sa fie franta. Tot ce isi doreste acum este ca ziua de azi sa treaca cat mai repede si sa isi intre din nou in ritm. Se imbraca , se macheaza si isi piaptana lungul ei par. Ah! ce par. .. Fara prea mare tragere de inima iese afara.
Wow. Peste tot sunt inimioare, flori, indragostiti. Ce dragut<3 p="">-Bleah! cat pot sa urasc ziua asta...
-Eu in locul tau nu as zice asta..
Dar Hopa!! da... In fata ei sta un baiat brunet cu ochii verzi ce zambeste ca un smecheras.Are parul ciufulit de vant iara buzele ii sunt crapate de la frig.
-De ce urasti aceasta zi?
-Si tu cine esti??
-Oooo, am dat de o tafnoasa cumva?
-Amuzant tu asa, si oricum nu e treaba ta de ce urasc eu ziua asta.
-Lasa-ma sa ghicesc, nu ai un prieten..
-Asta nu e problema ta si , si in plus daca nu am ce?
-Nimic.
-Hai lasa-ma si dute de aici ca imi stai in cale si sincer imi este foame si vreau sa mananc.
-Lasa-ma pe mine sa iti fac cinste cu ceva de mancare ce zici? doar e Valentine`s Day.!
-Cu siguranta nu am sa accept asta.!!!
-Ah, clar o tafnoasa.Stii ce, pot sa te rog ceva?
-Tu ?? sa ma rogi ceva? ma faci sa rad ce te face sa crezi ca as face ceva ce imi zici tu?
-Na bine, cum vrei.
-Dar .. totusi... ce vroiai sa zici?
-Stiam eu ca vei fi curioasa. Nu rosi acum ca nu ma impresionezi si nici nu ma injura pana nu termin.
- Ce te face sa crezi ca vroiam sa te injur.??
-Poate atitudintea ta?? in fine. Promite-mi ca daca ne vom mai intalni astazi ai sa ma lasi sa iti demonstrez ca aceasta zi nu e asa groaznica cum crezi tu.
-HA HA HA!
-Ce ti-e frica sa nu te indragostesti?
-Nu! eu sa ma indragostesc de tine? Niciodata. Bine accept, oricum nu o sa ne mai intalnim.
-Fi sigura.
-Acum te dai?
-Sigur, pe mai tarziu.
-Ai vrea tu....
 Baiatul a plecat iar draga noastra Valentyna a intrat in local si si-a comandat felul ei preferat de mancare." Ce incult!" numai ganduri de genu erau in capul ei. Problema e ca el deja era in gandul ei si ea nu realiza ce face. A terminat de mancat si s-a mai plimbat cam jumatate de ora dupa care a plecat sper casa. In fata casei a devenit tare melancolica.. se gandea la zilele cand si ea radea , cand si ea era fericita ca ceilaltii. Dar.. Si de aceasta data gandurile i-au fost disturbate de el. El???? Da el.. se pare ca statea in fata casei ei.
-Ti-am zis ca ne vom reintalni!
-Tu?cum? a?
-Sunt noul tau vecin si te-am vazut de dimineata. Imi pare bine sunt Edy.
-Aaaa.. Valentyna.
-Serios???
-Ce??
-Te cheam Valentyna si tu urasti aceasta zi?Ha ha ha, e amuzant jur! ce ironie!!
-Asa fa glume tu in continuare....
-Bine , imi cer scuze. Esti gata apropo?
-De?
-Cum de?? pai toata ziua esti " a mea"!
-A???
-Da da, mi-ai promis. deci sa mergem.
-Unde??
-Ai sa vezi!
 Edy a luat-o de mana si a tras-o dupa el. Ea buimaca nici nu stia cum sa reactioneze. Ce baiat ciudat. Ce era in capul lui? Cum sa zica si sa faca asa ceva? Si unde merg??
-Ce e aici?
-Un loc unde imi place mie mult.
Erau la un adapost de animale. Pisicute si catelusi se uitau la ei uimiti printre gratii.
-Alege unu!
-Ce?
-Tu chiar mereu intrebi ce?? Alege unu!
Valentyna a facut ochii mari , mari si se uita la el cum zambea. Avea un zambet fermecator. Automat a afisat si ea un zambet si dupaia a inceput sa caute un catel. Printre sutele de animale de acolo a descoperit un catelus mic si pufos cu un ochi albastru si unu caprui. S-a indragostit instantaneu de el si l-a ales.
-Perfecta alegere.
-Multumesc..
-Ce nume ii vei pune?
-Mmmmm.. nu stiu
-Ce zici de Thor?
-Imi place.. Thor sa fie.
-Sa mergem ca mai avem atatea de facut.
De data asta Valentyna nu a mai zis nimic, doar a zambit si l-a urmat. Deja incepea sa isi dea seama ca ii place baiatul dar incerca sa alunge acest gand.L-a urmat , cu Thor dupa ea. Ii placea atat de mult de catel, era asa de dulce iar acum avea ceva al ei.
-Vezi astazi ai facut un bine..
-Nu.. tu ai facut un bine.
-Hey , tu ai catelul, vezi ca se poate sa nu mai fii asa tafnoasa.
A rosit.. o da Valentyna noastra a rosit.  Cei doi au plecat acum intr-un local unde se faceau cele mai bune prajiturele din oras. Totul era roz si plin de inimioare rosii.
-Alege ce prajitura vrei tu din vitrina.
-Glumesti nu?
-NU. Aici au cele mai bune prajituri.
-Da.. dar si cele mai scumpe.
-Am zis sa alegi una.
-De ce faci asta?
-Te rog..
Se priveau amandoi in ochi.. Ochii lor sclipeau atat de tare.. dintr-o data Valentyna si-a intors privirea spre vitrina fiindu-i frica parca.
-Nu stiu pe care sa o aleg.. Toate sunt asa frumoase..
-Imi premiti?
-Sigur.
-Pai am sa iau prajitura in forma de lebada , cea alba.. iar tu o sa imi promiti ca o sa tii ochii inchisi atunci cand iti voi da sa gusti din ea.
-Promit.
-Hey.. inveti repede
.A luat prjitura si apoi s-au asezat la masa din colt. Ea a inchis ochii si el i-a dat prajitura. Avea un gust genial. Ciocolata, partipan, bomboane, frisca si vanilie toate in una. I se topea in gura.
-Iti place?
-M-ai intrebi?? La nebunie<3 p="">-Este prajitura mea preferata. Acum termin`o toata ca se insereaza si mai avem de mers undeva.
-Unde?
-Ai sa vezi, apoi vei scapa de mine.
Valentyna a schitat un zambet sters..Vroia oare sa scape de el?
Au terminat de mancat si au iesit afara. Incepuse sa ninga si era asa frumos. Era plin de luminite colorate si flori inghetate. Pe strada erau doar indragostiti. Cei doi si Thor se plimbau. Dintr-o data Edy o ia de mana pe ea... Nu se trage inapoi.. Merg linistiti fara sa vorbeasca , fara sa se uite unul la altul.Se indreapta cu pasi lenti sper parc. Ah! ce frumos e parcul. E superb..Se opresc sub un copac mare incarcat cu zapada si luminat. Totul pare desprins din povesti.
-Inchide-ti ochii.
Ea si-a inchis ochii. Era la fel de alba ca si zapada si acum si buzele ei erau crapate de la frig. Parul ii era plin de stelute stralucitoare ce se zareau atat de bine pe acel negru... El s-a apropiat atat de tare incat isi simteau respiratia unul altuia. Cu o miscare inceata ,suava si calculata a sarutat-o . Iar ea.. ea s-a lasat sarutata. A fost un sarut atat de lung, un sarut atat de intens. Cei doi erau acum indragostiti unul de altul.
-Ti-am zis ca ai sa te indragostesti de mine!
-Taci si saruta-ma.!
Si el a sarutat-o, iara si iara...
Noaptea lor s-a terminat suav si dulce, fierbinte si aprinsa. Ea.. Ea, Valentyna in sfarsit era fericita de Valentine`s Day.. Stia asta pentru ca dormea in bratele lui.Dimineata aceasta s-a trezit cu zambetul pe buze, dar in brate tine acum o foaie pe care scria:
 " Buna dimineata frumoasa mea printesa din povesti. Cand tu vei citi asta eu voi fii departe, voi fi in operatie caci sunt bolnav si nu vroiam sa mor pana nu te faceam sa zambesti macar o data.. Ai vazut ca Valentine`s Day nu e chiar asa rea? E o zi frumoasa ca tine iar eu sper din tot sufletul ca ti-am schimbat parerea.. Tin sa precizez ca sunt indragostit pana peste cap de tine<3 nbsp="" p=""> Te iubesc! Edy
                    Va urma.

10.

Hmmm, ganduri, vise, carti,,cuvinte, iubire, ura, nebunie, muzica, tigarii si locuri fericite. Mi se strica filmul de 10 ori pe zi dar tot de 10 ori pe zi revine pe calea cea buna. De 10 ori pe zi zambesc, dar si de 10 ori pe zi sunt trista. 10 vise pe secunde si 10 minute de somn. 10 ganduri bune si 10 ganduri rele. 10 nebunii si 10 lucruri bune. In viata mea totul se imparte la 10. Mereu am parte de diferite lucruri care mereu par a fi 10.  ..de ce? 10 guri de cafea dimineata, 10 fumuri din tigara seara. 10 minute de liniste , 10 minute de groaza.
     Cel mai mult iubesc atunci cand evadez din acest "10". Cand evadez din lumea reala si ma duc in locul meu fericit.Locul care ma inspira, locul care ma face sa ma simt vie, locul care ma face sa ma simt eu. Inima imi este impetrita de atat "10" si are nevoie de un  loc unde sa respire. Unde sa bata din nou.Un loc unde iubirea si ura nu sunt masurate. Unde muzica iti copleseste fiecare gand , fiecare simt, unde cartiile nu au sfarsit . Nu lasa monotonia sa te cuprinda, nu lasa "10"-le sa vina dupa tine!!

spune-mi

sa-mi spui tu mie ingeras
Tu pe toate le impaci?
Tu veghezi si zi si noapte
Fara odihna , fara soapte?

sa-mi spui tu  mie ingeras
De ce lumea este rea?
De ce toti suntem nebuni?
De ce toti suntem asa?

sa-mi spui tu mie ingeras
Ce inseamna sa iubesti?
Ce inseamna sa traiesti?
Si de ce ne tot pazesti?

am sa iti spun sa sti si tu
Ca pe toate vi le impac
Ca vegehz si zi si noapte
Fara odihna , fara soapte.

am sa iti spun sa sti si tu
Ca nu toata lumea-i rea
Ca nu toti suntem nebuni
Ca nu toti suntem asa.

am sa iti spun sa sti si tu
E frumos ca sa iubesti
Este bine sa traiesti
Si de rau va tot pazesc.

paradoxul zilelor noastre!!!

   " Paradoxul vremurilor noastre in istorie este ca avem: cladiri mai mari dar sufelte mai mici; autostrazi mai largi dar minti mai inguste.Cheltuim mai mult, dar avem mai putin; cumparam mai mult ,dar ne bucuram mai putin.Avem case mai mari,dar familii mai mici.Avem multe accesorii, dar mai putin timp;avem mai multe functii dar mai putina minte;mai multe cunostinte dar mai putina judecata;mai multi experti si totusi mai multe probleme,mai multa medicina dar mai putina sanatate.
    Bem prea mult,fumam prea mult,cheltuim prea nesabuit,radem prea putin,conducem prea repede,ne enervam prea tare ,ne culcam prea tarziu,ne trezim prea obositi,citim prea putin,ne uitam prea mult la televizor si ne rugam prea rar. Ne-am multiplicat averile,dar ne-am redus valorile.Vorbim prea mult, iubim prea rar si uram prea des.Am invatat cum sa ne castigam existenta,dar nu cum sa ne facem o viata.
    Am adaugat anii vietii dar nu viata anilor.Am ajuns pana la luna si inapoi ,dar avem probleme cand trebuie sa traversam strada sa facem cunostinta cu un vecin.Am cucerit spatiul cosmic, dar nu si pe cel interior.Am facut lucruri mai mari dar nu si mai bune.Am curatat aerul dar am poluat solul. Am cucerit atomul dar nu si prejudecatile noastre.Scriem mai mult dar invatam mai putin.Planuim mai multe dar realizam prea putine. Am invatat sa ne grabim dar nu si sa asteptam. Am construit mai multe calculatoare: sa detina mai multe informatii,sa produca mai multe copii ca niciodata, dar comunicam din ce in ce mai putin.
    Acestea sunt vremurile fast-food-urilor si digestiei incete; oamenilor mari si caracterelor meschine;profiturilor rapide si realtiilor superficiale. Aceste sunt vremuri in care avem doua venituri dar mai multe divorturi. Case mai frumoase dar camine destramate.Acestea sunt vremurile in care avem excursii rapide, scutece de unicsa folosinta,moralitate de doi bani,corpuri supraponderale si pastile care iti induc orice stare, de la bucurie, la liniste si la moarte. Sunt niste vremuri in care sunt  prea multe vitrine, dar nimic in interior.Vremuri in care tehnologia iti poate aduce aceasta scrisoare si in care poti decide fie sa impartasesti acest punct de vedere, fie sa stergi aceste randuri.
....
     Aminteste-ti sa-ti petreci timp cu persoanele iubite,pentru ca nu vor fi langa tine o eternitate.Aminteste-ti sa spui o vorba buna copilului care te venereaza , pentru ca acest copil va creste curand si va pleca de langa tine.Aminteste-ti sa-l imbratisezi cu dragoste pe cel de langa tine pentru ca aceasta este singura comoara care o poti oferi cu inima si nu te costa nimic.Aminteste-ti sa spui "TE IUBESC!" persoanelor care le indragesti, dar mai ales sa o spui din inima. O sarutare si o imbratisare vor alina durerea atunci cand sunt sincere. Aminteste-ti sa-i tii pe cei dragi de mana si sa pretuiesti acel moment pentru ca intr-o zi acea persoana nu va mai fii langa tine. Fa-ti timp sa iubesti, fa-ti timp sa vorbesti, fa-ti timp sa impartasesti gandurile pretioase pe care le ai... FA-TI TIMP...."
 
                      Bob Moorehead

Risc? sau nu Risc?

De fiecare data cand se intampla ceva in viata mea , eu intru pe blog dau la "postare noua" si ma apuc sa scriu, ganduri, vise... randuri. Deobicei mie nu mi-a fost frica de nimic aproape. Mereu am fost o persoana deschisa care zicea si facea ce ii trecea prin cap. dar.. acum nu mai este asa. Acum imi este frica.. imi e frica sa sufar din nou. Imi e frica sa fiu ranita. Imi e frica de noptiile de plans ce urmeaza si de miile de intrebari din capul meu ce mereu incep cu : "De ce?". Uneori prin frica asta a mea indepartez oamenii.. dar nu vreau sa o fac.. serios ca nu vreau!! Mi-as dori ca atunci cand incepe sa imi placa cineva sau sa  tin la cineva, acel cineva sa poata privi in mintea mea , in sufletul meu si sa inteleaga unele chestii. Doamne cat ma urasc uneori!
......Acum ca de fiecare data a aparut el. Un el... Un el care ma face sa ma simt altfel, care ma face mai fericita, care ma intelege altfel, care ma priveste altfel, care e acolo cand altcineva nu e. Care e prezent in mintea mea in fiecare zi si noapte, care cu un singur sms ma face sa zambesc sau care imi arata ca nu pot sta suparata pe el mai mult de 5 minute. Un el cu sufletul cald si mintea profunda. Un el special. Si totusi.. eu.. fiind cu inima ranita il resping. Mereu am urat chestiile de genu cand cineva te raneste tu ranesti la randul tau celelalte persoane fiindca o data ai fost tu ranita. Urasc asta dar am ajuns sa o fac si eu. De ce? Pentru ca nu stiu, pentru ca durerea aceea e mai acuta ca orice alta durere. Caci durerea aceea nu lasa urma la suprafata dar lasa urme in interior. Urme care ma distrug.
       Mi-as dori sa ii pot spune tot ce simt, sa ii spun ce gandesc. Practic l-as implora sa imi spuna ca o sa fie bine doar ca eu sa fiu fericita.. Dar nu pot sa fac asta. Acum exista doua variante.. risc sau nu risc?
    Trebuie pus totul in balanta, trebuie vazut daca se merita sunt mii de ganduri ce trebuie dezbatute si care dureaza atat de mult.. sau pur si simplu sa aleg.
      Da! pentru tine am sa risc. Pentru tine.. tu acel "El". 

a fost frumos( pagina din jurnal, pagina din trecut)

Ne despartim....si tare as vrea

Sa nu fii suparat,

Ca te'am iubit e vina mea,

Si nu  esti vinovat.

Sa punem dragostea in rai,

Si s'o purtam uitata,

Iar tu sa nu spui nimanui

Ca te'am iubit odata.

De'o fii candva sa ne intalnim,

Cuprinsi de o amintire

As vrea de toate sa vorbim,

Dar nu si de iubire......

Sunt ulimele versuri

Pe care tii le scriu,

Ca sa intelegi mesajul,

Acum e prea tarziu,

Na'i intelege si imi pare rau

Ca te'am iubit pe tine,

vroiam sa fiu iubita ta

Dar te'ai saturat de mine.

Eu pentru tine fluturasu' meu,

Am fost un simplu vis,

Am disparut din drumul tau,

Si l'am lasat deschis.

Strain ai fost la inceput,

Strain ai fost de mine

Si poate vei uita ushor,

Ca te'am iubit pe tine

 Sa nu ma intrebi iubitul meu,

In lipsa ta daca mi-e greu,

Sa nu ma-ntrebi daca iubesc,

Ca te'am iubit pe tine

Sa nu ma-ntrebi daca traiesc,

Sa nu ma-ntrebi daca mi-e dor,

Sa nu ma-ntrebi de vreau sa mor,

Sa nu ma-ntrebi daca mai plang,

Sa nu ma-ntrebi ce am in gand,

Sa nu ma-ntrebi ce-i frumusetea,

Si suferinta si tristetea;

Sa nu ma-ntrebi ce-i fericirea,

Nici daca am cunoscut iubirea,

Sa nu ma-ntrebi daca zambesc,

In jur de pot sa mai privesc,

Sa nu ma-ntrebi daca ma doare,

Nici daca vad pe cer ca-i soare,

Fara sa-ntrebi am sa-ti raspund,

Frumosul meu cu suflet bland,

La orce-ai vrut sau vrei sa sti,

Raspunsuri,inger vei primi,

In lipsa ta mi-e greu iubire,

Iubesc,traiesc an amintire,

De chipul tau imi este dor,

Eu fara tine vreau sa....mor,

In noapte lacrima-mi ascund,

De dragul tau iubire plang,

Cu tine-n gand adorm cu greu,

In vis apari mereu mereu,

Cei frumusetea?chipul tau,

Cei suferinta?dorul meu,

Cei tristetea?viata mea,

De-ar fi s-o pierd nu mi-ar pasa,

Ca am putut sa te cunosc,

Sa te ating suflet frumos,

Si am putut sa-ti simt iubirea,

Si am aflat ce-i fericirea,

Daca zambesc o fac prin lacrimi,

Daca privesc nu-s ochii mei,

Ca nu mai am lumina inger,

De cand te-ai departat de ei,

Nu stiu,nu vad daca e soare,

Nimic acum nu are rost,

Secunda fara tine doare,

A fost frumos,frumos..... a fost

Luna si Soarele.

Asa. Scurt si la obiect. Imaginea de mai sus reprezinta soarele si luna. Zilele trecute cand ma plimbam cu prietena mea Valentina pe afara , am zarit si soarele si luna pe cer si mi-am amintit o poveste care o data mi-a spus-o invataroarea mea.Mi-a placut la nebunie asa ca m-am decis sa o impartasesc si cu voi.

    A fost o data ca niciodata un rege bogat care avea o sotie superba si un baietel. Baietelul acestora era frumos de nu te puteai uita la el si avea parul de un blond atat de auriu.Povestea spune ca intr-o zi cand baiatul era destul de mare s-a plimbat prin padure singur . Fara sa isi dea seama s-a aventurat tot mai mult in adancul padurii. Acolo intr-un loc umbros se afla o casuta mica si draguta. Curios din fire a intrat si a zarit-o pe ea. Ea o fata frumoasa cu pielea deschisa , cu parul lung si cu niste ochii gri si foarte mari. Pentru cei doi a fost dragoste la prima vedere. El era fascinat de frumusetea ei , iar ea de lumina si caldura pe care o emana el.As putea spune ca totul bine si frumos, dar ca oricare alta poveste si aici este ceva ce ii impiedica pe cei doi sa fie fericiti. Un amanunt care am uitat sa il precizez este ca fata era crescuta de o vrajitoare care o vroia doar pentru ea. Gen Rapunzel stiti voi. Aceasta nu era de acord cu iubirea celor doi si s-a decis sa construiasca un zid care sa despara o lume de alta.. Asa ca a facut un zid pana la cer pentru ca cei doi sa nu se intalneasca niciodata.Partea frumoasa este ca ei erau atat de indragostiti unu de altul ca au cautat diferite metode de a se vedea. Si pentru ca erau placuti lumii si animalelor, lebedele s-au decis sa ii ajute. Astfel lebedele ii ridicau in inaltul cerului unde cei doi tot se intalneau si se iubeau. Vrajotoarea cea rea vazand asta de nervii a impartit lumea in doua. Cu ultima ei suflare a facut ziua si noaptea, iar pe fata a plasat-o noaptea numind-o frumoasa si trista Luna, iar pe el ziua numindu-l Soarele cel ce mereu ne incalzeste cu iubirea lui.Astfel cei doi sa nu se pot intalni niciodata, pentru ca lumina lui fiind atat de mare distrugea raceala si intunericul ce inconjura Luna.  Insa iubirea lor a fost atat de mare incat a impresionat-o pe vrajitoare care le-a permis celor doi sa se intalneasca o data pe an. Asa se face ca o data pe an pe cer ve-ti zari si Luna is Soarele care inca se iubesc indragostiti unul de celalalt .

Stiu ca e doar o poveste inventata, sau o legenda, dar mie personal mi-a placut si sper sa va placa si voua!

nu vreau sa ma iubesti!

Nu vreau sa ma iubesti! Nu vreau pentru ca eu nu am nevoie sa fiu iubita. Am mai trecut prin iubiri si despartiri si chiar nu le inteleg rostu. Eu nu vreau sa ma iubesti, eu vreau sa ma doresti, sa ma vrei. Am nevoie doar de mainile tale sa ma imbratiseze cand sunt trista, buzele tale sa ma sarute cand zambesc si in gandul tau sa ma aflu eu. Vreau sa fi genul de baiat care sa iasa cu mine la plimbare la 2 noapte doar pentru ca mie mi s-a facut pofta de ciocolata, vreau sa fii genul de baiat care sa asculte o melodie si sa ii aminteasca de mine, vreau sa fii genul de baiat care e in primul rand cel mai bun prieten al meu. Nu am nevoie de doua cuvinte care pana la urma sunt rostite doar ca sa fie. Nu am nevoie de minciuni si secrete. Vreau doar sa privesc in ochii tai si sa ma simt bine ca ma zaresc in ei, sau sa iti arunc un zambet fugar pe care tu sa te prefaci ca nu il vezi dar defapt l-ai vazut si ti-a si placut. Vreau sa pierd noptiile cu tine vorbind si povestind ideei nebune sau doar ganduri ce nu ne dau pace sa dormim. Stiu ca ce ,cer eu e mai mult decat iubire, dar stiu de asemenea ca ce, cer  e mai real decat asa zisa iubire. Nu vreau decat sa fii tu insuti.
                                           Te ador!

...

" El: Spune`mi de ce plangi ?
Ea :Plang de dorul tau
El :Spune`mi ce te doare ?
Ea :Ca nu esti al meu !
El :Spune`mi daca noaptea, te gandesti la mine si visezi la ziua in care te voi saruta!?
Ea :Te iubesc prea mult... 
El :Asta`i dragostea
Ea :Stiu ca niciodata ,nu te voi uita ,numai daca timpul ar vrea sa`ti sopteasca...ce`i in gandul meu, ce simt pentru noi amandoi!
El :Fara tine plang in noapte, de ce esti asa departe?
Ea :Sunt departe si ma doare, dragostea e tot mai mare
El :Fara tine lumea toata e prea trista si pustie
Ea :Dragul meu stii prea bine ,fara tine nu pot simti iubirea!

El :Fara tine nu mai am culoare..nu mai am nici umbra, nu mai am nici soare....
Ea :Fara tine viata sens nu are..e la fel de trista ca desertul fara ploaie!Sunt atatea zile de cand ai plecat pare o vesnicie, dar nu te`am uitat

Ea :Dar iubirea noastra parca nici nu vede...stie ca intr`o zi noi ne vom revedea

El : Suntem ca si 2 stele, mii de ani sunt intre ele

Ea : Eu sunt Soarele tu Luna, niciodata nu ne intalnim privirea!.. "

!

miss you and me...

visele

Visele fac parte din mine. Visele fac parte din noua "eu" si din vechea "eu". Mereu am crezut in ele. Mereu am crezut ca se adeveresc. Visele sunt ilustratii din cartea pe care sufletul meu o scrie.Dar ce se intampla atunci cand tu visezi mai mult de cat poti duce? Ce se intampla cand poate nu vroiam sa visez acel lucru, poate imi era bine pana atunci. Fiecare vis are o semnificatie.. fiecare vis are istoria lui. O mie de vise adunate pe o foaie si arucate in sus .. Aruncate in sus cu gandul ca poate vor prinde aripii si vor zbura departe ,departe. Poate  cele bune se vor adeveri iar cele rele vor zbura si vor lasa loc celor bune. Ah! Visele mele! Ilustratiile mele! Problemele mele. Cum sa faci fata unui vis cand toata viata l-ai vrut si apoi l-ai urat. Un vis de iubire si ura, un vis de bucurie si tristete? Pentru fiecare persoana destinul planuieste altceva. Destinul meu e pavat cu vise colorate si necolorate. Iar eu ca un copil ce abia se ridica de jos si invata a merge, calc fara sa ma uit unde.Asa se face ca ma izbesc de rau si de bine .. Cad in abis si ma ridic la cer. Zbor si ma izbesc de pereti, rad si plang, traiesc sau mor. Dar acum.. acum.. nu mai esti tu visul meu. Acum am realizat ca visul meu sunt eu!

Eu, tu si ea!

Imaginea de ansamblu e chiar simpla. Daca  stau si ma gandesc  acum totul are logica. E chiar simplu si evident. O imagine tulburatoare. Eu , tu si ea! Daca realizam atunci poate era mai bine. Dar hai sa  o luam cu inceputul.
     O zi frumoasa cand noi ne-am intalnit pe strada, ne-am placut si deja eram si impreuna. Eu eram tanara la o varsta frumoasa asa cum si tu de asemenea. Totul bine si frumos dar ceva e gresit. Dragul meu o mica poveste a vietii noastre ca sa intelegi viata. Si totul a inceput cand....
- Deci chiar nu pot sa cred ca ai facut asta!
- Dar draga?!
-Nici nu vreau sa aud!
- Bine, uite, eu spun sa te calmezi si sa ma asculti ce am de zis....
-Mereu e asa.. pana cand?
-Kim!.. totul se va schimba...
Si acum pauza. Mereu e asa. Un el si o ea.. sau.. Ei bine greseala ta a fost ca nu stii sa minti si chiar deloc.Eram casatoriti de 2 ani cand am avut cea mai "dulce" conversatie.Sa aflu lucrurile acelea nu as fi crezut niciodata. Dar vezi asa esti tu si mereu gresesti pentru ca ma subestimezi. Stii totul a mers bine pana a aparut  "ea". Ea fata perfecta!. O ea din viata ta.
-Esti geloasa fara rost..
-Zici??
-Da...Revino-ti!
-Mark nu e prima oara..
-Asculta la mine! Te iubesc!
 Si cam atat era. Caci vezi tu , dupa cateva vorbe dulci de ale tale , ne impacam si noaptea  se termina violent de dulce.Eu si tu pe un pat, goi de haine si ganduri, doar cu saruturi si reprize de respirat.Mereu am iubit si urat in acelasi timp felul tau de a ma domina. Credeam ca sunt totul, credeam ca ma iubesti, dar nu. Nu e deloc asa,Mai tii minte aceea seara de mai cand eram in parc?
-Kim nu fugi ! stai!
-Prinde-ma daca poti.
Mii de luminite colorate ne inconjurau, iar tu zambeai. Zambeai asa cum imi place mie.
-Trebuie sa iti marturisesc ceva...
-Sigur.. spune..
-Nu am mai simtit asa ceva pentru nimeni..
-E ok.. stiu!
-Nu!! trebuie sa iti spun.
-Te ascult..
-Daca zambesti tu, zambesc si eu.. daca tu esti trista, sunt si eu..incerc sa imi explic ce simt. E atat de inocent. de pur. Nu m-am mai simtit asa demult. Te iubesc...
-Vai! ce dragut ai fost! Si eu te iubesc!
Si stop din nou. Acele seri cu siguranta sunt printre amintirile frumoase, printre ideeile noastre nebunestii. Ce s-a intamplat cu noi? A da.. Ai inceput sa ascunzi lucruri , eu sa mint..si tu.. Ei bine tu ai facut-o lata de data asta clar! Cum am putut fi  atat de naiva incat sa cred tot ce imi spuneai? Dar vom ajunge si acolo. Mai stii prima noapte de dragoste?
-De ce respiri asa?
-Nu stiu..
-Esti bine?
-.Mmmmm.. da
-Si atunci?
-Stii ca te iubesc nu?
-Da...
Si apoi ne-am sarutat. Eram asa fascinata de tine. Fiecare gest de al tau era un univers nou pentru mine. Un  univers ce se cerea descoperit. Pielea ta o harta pentru mine. Prea fierbinte pentru o simpla atingere. Sarutul tau prea complicat pentru a putea fi ceva normal. Felul tau de a ma atinge e un tipar cu mii de cercuite. Ma guvernezi in ce directie vrei tu, fara a avea un plan de evadare.Pur si simplu esti tu, care imi imprtasesti aceasi iubire in doze mici.
 As putea sa scriu despre dragoste atat de multe si marunte. Dar ce ai facut tu e de neiertat! Sa o iubesti pe ea?! Nu am crezut ca esti capabil si de asa ceva. Te vroiam doar pentru mine... Acum va trebui sa te impart cu ea.. Ea.. Frumoasa si gingasa , unica si perfecta. Ah, iubirea oare se mareste? Mai tii minte seara cand am aflat??
-Iubito!
-....
-Zi ceva!!!!!!
-Sa zic ceva? Ce sa zic?
- Nu stiu ..doar vorbeste , te implor..
-Nu am ce sa zic... e... nu stiu...

Si apoi.. apoi a fost ce mai frumoasa perioada a vietii mele caci vezi tu, eram eu tu si ea! Ea fata perfecta pe care tu o iubeai neconditionat. O iubire pe care nu o pot intelege. De data asta chiar ai facut-o lata. A fost de neiertat acel moment.. Un moment de neuitat. Ea! Aceea a fost ziua in care tu ai inceput sa o iubesti. Daca ma gandesc bine nu ai cum sa nu o iubesti, este asa de simpla, asa de unica. Am vrut sa fiu egoista, am vrut sa te am doar pentru mine. Am crezut ca daca o iubesti pe ea nu ai sa ma mai iubesti pe mine. In schimb tu ti-ai marit inima pentru a ma iubi si pe mine si pe ea. Eu , tu si ea! Fetita noastra. Fructul iubirii noastre de care mi-a fost frica. Cum sa iti fie frica de ceva asa de minunat?
Multumesc dragul meu pentru iubirea ta si pentru ea. Pentru fetita mea si a ta.

Un lucru albastru - Capitolul 2- Inapoi in timp

Stau si ma uit la el. El se uita la mine. Of.. Vreau sa vorbesc dar sincer nu stiu ce sa zic, cum sa zic..El zambeste in fata mea. La fel ca prima data, prima data atunci in tren. Intr-o fractiune de secunda toate amintiriile cu el imi trec prin cap. Si bune si rele..Ah!!! baiatul meu cu ochii albastrii..
-Raya!!! deci nu pot sa cred!!
Ce entuziasmat e baiatul si eu sunt inca socata si nu stiu ce sa ii zic.
-Din cate se pare da.. In carne si oase
-Draguta ca deobicei.
-Ce faci mai Laur?
-Bine draga, uite pe aici si eu , dar tu ce faci? Ce dragut sa te intalnesc aici!
Ah! Ce voce are.. e asa de matur acum.. e asa dragut.. Ce e cu mine? O iau razna clar..
-Da chiar dragut as putea zice. Nu stiam ca esti in oras.  Dar nu te-ai schimbat deloc.
-Ei bine , am ramas cam la fel dar tu te-ai schimbat.
- Poftim?? cum adica m-am schimbat?
-Nu te panica asa, nu incepe. Te-ai schimbat in bine. Esti mai frumoasa.
-Multumesc...
 A zis ca sunt frumoasa!! Clar nu s-a schimbat iara incepe. Doamne ce e cu mine? Clar nu e de bine asta. Nu..nu e de bine. Doamne am visat la momentul acesta de atatea ori..
-Hmm, hmm.!
-Of, scuze.. Ea e Dyaa
-Laur incantat.
-De asemenea.
Se uita tare ciudat si amuzata la mine. E clar deja vede ce imi face prezenta lu Laur. Cum sa uit sa le fac cunostinta.
-Dar ce scrieti voi pe acele foi?
-Pai..
-Nimic! Nu scriem nimic nu e asa Dyaa?
-Mda.. ne prosteam si noi.
 -Defapt ne grabim sa plecam.
-Deja?
-Da Laur.. avem.. treaba.
-Raya..
-Da?
-Mi-a parut bine sa te ravad,
-Si mie..
-Inca ceva
-Ce?
-Am acelasi numar de telefon.. stiu ca ai zis ca il stergi dar eu sper sa nu fii facut asta.
-Aaaa.. bine.
 Ne-am ridicat si ne-am imbracat si am ieist. Laur a stat si ne-a urmarit cu privirea pana la usa. E frumos si e dragut.. Am fost rea ca nu i-am zis de petrecere dar chiar nu il vreau din nou in viata mea. Stiam ca imediat ce voi iesi pe usa Dyaa va incepe cu miile de intrebari. Si asa a si fost...
-Esti nebuna??Nimic? De ce nu i-ai zis? Se vede clar ca se bucura ca esti acolo si ca i-ai lipsit! Se vedea clar ca vroia sa te mai vada. Esti proasta?
-Nu.. nu sunt proasta dar eu stiu ce a fost si cum a fost si e mai bine asa. Trebuie sa ma indepartez.
-Raya sa fim serioase cat timp crezi ca vei rezista ?Cat timp crezi ca iti va lua ca sa il suni sau sa ii dai mesaj?
-Nu!! am zis ca nu si gata incheiem subiectul.
-Bine.. dar cand va fii momentul eu voi veni si iti voi spune ca ti-am zis eu.
Uram cand facea asa pentru ca mai mereu avea dreptate... Laur face parte din domeniul trecut si asa va ramane . Nu mai am nevoie de drama in viata . Nu acum totul e mai simplu si asa va ramane.
.....................................................................................................................................................
 Am luat-o razna . Stau cu telefonul in mana. Da a avut dreptate Laur nu i-am sters numarul de telefon. Singura diferenta a fost ca i-am schimbat numele in BLue si atat...Da Dyaa a avut dreptate vreau sa il sun, sa ii dau sms, sa il caut. Dar.. dar nu. Ma opresc singura e mai bine asa. De ce sa sufar eu  din nou? plus ca in cateva ore e petrecerea mai bine ma aranjez si gata. In seara asta o sa ma distrez si o sa ma simt bine.
.........................................................................................................................................................
- Alo..
-Raya??
-Da zi..
-Vezi ca vine un prieten de al meu sa te ia cu masina.
-Cine ma?
-Nu conteaza ai sa vezi ca eu nu mai pot ajunge.
-Dyaa!!! cine ??
-Te pup pa!
Mi-a inchis!!! E nebuna?? Cine vine sa ma ia cu masina. Ea nu are prietenii cu masina.. De aia are ea carnet. Daca..Nu.. Domane ..sper ca nu .. of... Nu pot face altceva decat sa astept sa vad cine vine..
  Asteptarea ma omoara.. Incep sa ma agit si nu e bine.. Nu e bine sa ma agit asa.
Ding Dong!!!
 E aici ... e aici.. Damn oare cine..Deschid usa cu o frica imensa si..

ceva

Intr-un moment in care totul era prost,

Ai aparut si mi-ai intors lumea pe dos...

Si nu zic ca in rau ci in bine!

Caci visul meu a fost sa fiu cu tine.

La inceput in capul tau erau doar dume,

Dar dupa un timp totul era pe bune.

Intalniri,zambete, saruturi prin parc

Iesiri, nebunii si tot ce ne era pe plac.

 Tu la mine, eu la tine, mereu amndoi eram

 Si cu raul si cu bine noi ne intelegeam.

Si cu timpul am crezut ca va fii totul mai bine..

Dar eu sunt aici si sunt fara tine.

Ma intreb unde au plecat acele nopti

Acele ganduri, acele zile furate de hoti.

De hoti din mine, de hoti din tine

 De hoti nebuni din fire.

Un lucru albastru. ( continuarea Zborului Albastru) Capitolul 1- Vroiam sa fie o iluzie..

E seara. Stau intinsa in pat si ma gandesc. Nu prea am chef de nimic. M-au coplesit niste amintiri destul de vechi. Hmmm.. ironic.. unele lucruri pur si simplu nu se schimba niciodata. A trecut atata timp..atata timp in care eu am crezut ca a fost bine. Si a fost.. pana la un moment dat. Ieri l-am vazut.. Chiar nu mam gandit ca o sa il mai vad vreodata.. Care erau sansele ca dupa acea despartire eu sa il vad pe el.. aici.. Ironia este ca acum ma gandesc din ce in ce mai mult la el. El.. el nu m-a vazut, dar eu pe el da. Era asa de vesel. Zambea exact asa cum imi placea mie incretind ochii pe la colturi. E frumos. E la fel de frumos. Ba nu! e mai frumos. Nu pot sa cred ca  o iau iara de la capat. Nu pot sa cred ca baiatul meu cu ochii albastrii a revenit. Hm... hai sa facem o depanare de amintiri. Deci... dupa ce ne-am cunoscut in tren si el a disparut si a aparut si iara a disparut.. s-a mutat cu mine.. Doamne ce zile!! Eu incepeam sa ma indragostesc de el cand am aflat ca are prietena. Bomba! lovitura aceasta a fost una sub centura trebuie sa recunosc. Am incercat sa imi vad de viata si atunci a intrat in filmul meu si baiatul meu cu ochii de ciocolata.. sau mai simplu Gabi. Totul bine si frumos pana cand Laur vine si imi spune ca nu mai are prietena si oarecum se da la mine. Din nou soc!!! ce ma fac acum?? Gabi era dragut iar Laur incepea sa isi arate sentimentele pentru mine si gelozia fata de Gabi. Era o lupta intre baiatul perfect si golanul. O lupta intre ochii caprui contra celor albastrii. Da.. asta credeam atunci, pana mi-am dat seama ca defapt eu luptam impotriva mea si doar atat. Atunci am decis sa ii las pe amndoi. Doamne ce decizie nu?? A fost prima data cand am ales cu mintea si intr-u fel am facut bine, pentru ca am avut parte de zile bune pana in ziua de azi. Atat pe Laur cat si pe Gabi i-am inchis intr-un colt al inimii mele si am sigilat intrarea. ..Sau cel putin am crezut asta pana ieri... Oricum e dimineata iar eu nu vreau sa ma mai gandesc atat de mult.

....................................................................................................................................................
 -Hey! ce faci ?
-Buna Raya, te asteptam.
-Pai, sunt aici acum
- Da... sper ca nu ai uitat sa aduci carnetul cu numere de telefon. Trebuie sa organizam acea petrecere.
- Nu , nu am uitat.. normal ca trebuie , in fiecare an o facem nu?
-Clar!
 Stateam la masa cu cea mai buna prietena a mea. Atatea lucruri se schimbasera de cand  cu aventura mea in lume si dragostea mea nebuna. Acum aveam alta prietena buna. O fata frumoasa bruneta cu gropite in obrajori. O cheama Dyaa  si sunt foarte norocoasa ca e langa mine. Era acea perioada a anului. Era primavara iar noi de fiecare data organizam o petrecere cu venirea caldurii. O prostie daca o iei dupa motiv.. dar la varsta noastra cautam orice scuza pentru a ne distra si a ne simti bine.
-Si ai ceva sa imi povestesti?
Se uita la mine cu ochii aia marii si stiam ce urmeaza.
-Stiu ce vrei sa iti spun dar nu are rost.
-Serios?? de ce esti asa? stiu ca si tu vrei sa imi zici.
Adevarat.. chiar vroiam intru-un fel sa ii povestesc.
-Deci??
- Bine ce vrei sa stii?
-Ai zis ca l-ai vazut..
-Pai da l-am vazut.. si atat.
-Cum si atat?? Nu te-ai dus la el? Nu ai vorbit cu el?
-Nu...
-Fata!
Doamne cat urasc cand face asa dar asa e ea si e tare simpatica.
-Nu.. ce era sa ii zic? "Buna sunt Raya ma mai tii minte?"
-Nici nu cred ca era nevoie.. sa fim serioase , sunt sigura ca era bucuros sa te vada.
-Nu stiu ce sa zic. E mai bine asa.
-Crezi?.. crezi ca o sa il mai vezi?
-Nu.. si sincer sper sa nu..
-Pai atunci imi pare rau sa te dezamagesc pentru ca tocmai a intrat in pub.
Oooo nu! care erau sansele ca doua zile la rand sa il vad? Si care erau sansele ca el sa vina fix aici unde sunt eu?? Cum as putea sa reactionez?
-Vreau sa plecam!!!
-Cum sa plecam???/
-Vorbeste mai incet... da vreau sa plecam acum.
Dyaa se uita tare urat la mine, dar eu nu sunt pregatita sa il vad, nu sunt pregatita sa ma vad cu el acum.. Dau sa ma intorc ca sa vad daca mai este la usa ca sa ies cand.. Albastrul lui l-a patruns pe albastrul meu.Doamne! aceasi nuanta de albastru frumoasa si calda ca cerul vara. Mii de tremurici ma iau. Tremuricii care nu credeam ca mai exista. Chiar nu vreau sa stiu ce va urma...

e timpul de subiecte!

....cum ai descrie cuvantul fericire? sunt multe feluri prin care  sa il descrii. Orice om are momente de fericire si de tristete. Mai multe sau mai putin dar sunt. Aceste sentimente exista. Am inceput sa imi duc tot raul spre bine. Sau cel putin sa incerc sa fac asta. Am invatat ca dupa fiecare rau urmeaza si bine si dupa fiecare bine urmeaza si rau. Partea buna in momentul asta este ca eu sunt la faza buna. Gen acum raul se face in bine. Deci nu o sa fe o foaie negativista sau trista. O sa fie o foaie realista dar si draguta as putea spune....

Subiectul 1:( trait deja)

        Cum vezi dragostea? Dragostea e ceva de bine? sau e ceva de rau? Ei bine eu vad dragostea ca o completare a vietii. Sa iubesti o persoana inseamna  sa inveti sa faci sacrificii dar si sa inveti sa te bucuri de nebuniile iubirii. Atat partea de inceput , cat si partea de final( atunci cand exista una) au un rol important in viata , in fericire si in gandirea omului. Cand iubesti inveti sa razi  si sa plangi in acelasi timp, sa fii spontanta dar sa fii si linistita, sa faci sacrificii dar sa si accepti sacrificii. Atunci nu exista ea si el.. atunci exista ei... un singur intreg care incearca sa isi completeze jumatatile. Ce inseamna o despartire? Pai in termeni cat mai draguti si mai simpli am sa descriu despartirea astfel: Fiecare persoana in parte are o jumatate de inimioara inauntrul sau. Fiind o jumatate inseamna ca cealalta jumatate se afla la altcineva. Problema e alta. Chiar daca fiecare are o jumatate de inimioara asta nu inseamna ca toate jumatatile seamana intre ele. Unele sunt mai mari, altele mai mici, unele sunt mai rotunde, altele mai patrate si lista continua. Noi in viata incercam mai multe jumatati  pe care le fortam sa se potriveasca. Le taiem ca sa fie mai mici.. Le adaugam bucati ca sa fie mai mari . Aici gresim pentru ca astfel le distrugem forma initiala care la urma urmei e facuta pentru cineva anume. Asa se face ca in viata o inimioara are rani pana sa ajunga la starea ei normala.Dupa ce le fortam, si le ranim la un moment dat realizam ca nu facem bine si atunci are loc acea separare care noi o numim " despartirea dintr-o relatie" . Dar.. mereu exista si un dar.. in acest caz " dar-ul" e bun. Sunt persoane care nu isi forteaza jumatatea de inimioara si o gasesc pe cea potrivita din prima.
      Concluzia la acest subiect este ca trebuie sa fim mai atenti dar nici prea atenti ca fara sa inceram nu vom gasi jumatatea potrivita!

 Subiectul 2: (trait in prezent)


    Ce inseamna sa iti placa de cineva? Placutul pe cineva sta la baza iubirii. Sunt foarte putine cazuri atunci cand te indragostesti pe loc de persoana de langa tine. La inceput iti place cum arata. Te decizi sa intri in vorba cu acea persoana sau invers. Incepeti sa vorbiti banalitati dar care tie ti se par chiar dragute. Incetul cu incetul va dati drumu la gura si aflati niste lucruri pe care nu ati fi crezut ca le ve-ti auzi vreodata .Incep telefoanele si mesajele nonstop. Cuvintele dulci, intrebarile fara sens sau inteles, complimentele si lista continua. Apar zambetele acelea furate parca care se afiseaza pe fata persoanei cand primeste un mesaj de la celalta persoana( mesaj care il astepta cu nerabdare), apar gandurile nenumarate, intrebarile fara noima gen: "Oare acum se gandeste la mine? Oare il va deranja ce i-am scris? Ce va raspunde? Oara ma visat?" si etc... Deci cum spuneam mai sus.. acest "placut" poate da nastere la o iubire foarte frumoasa sau.. la o dezamagire. Aici depinde totul de norocul fiecaruia. Deci dragilor aveti grija de cine va place si daca chiar vreti sa ii spuneti asta. La fel ca la subiectul unu daca nu incerci nu vei stii niciodata.
      Concluzia? Concluzia este ca daca este dat sa se intample ceva atunci se va intampla!

Nou!

O mica bucata din  urmatorul capitol asteptat. Zborul Albastru revine!!


"- Nu pot sa cred asa ceva..
 -Nu e nimic de crezut.. pentru ca e real. Totul e real.
 -Real? chiar e asa de simplu?
- Da! real.. ai avut dreptate atunci, in trecut.  Unele lucruri s-au schimbat dar altele.. ei bine.. altele sunt exact la fel.
 -Nu vrei sa faci asta...
 -O ba da. Raya e timpul sa avem discutia..
 Ma uitam la el si nu puteam sa cred.. Am visat acest moment de o mie de ori.. Dar discutia ce va urma nu facea parte din visul meu. Cum as putea sa scap mai repede si sa fug de aici. Sa fug acolo unde el.. el nu ma poate gasi."

o privire de ansamblu

O noua privire de ansamblu ma face sa cred ca nu e chiar asa de rau. E bine.. e cald.. si e bine. Si nu ma refer la vreme. E cald in sufeltul meu. E cald in mintea mea. E cald in camera mea. Lacrimi si parereri de rau, zambete si amintiri, clipe si despartiti. Toate fac parte din mine. Din " EU". Da .. eu aia care uneori e prea indecisa si prea sensibila pentru a trai intr-o lume asa de ciudat ca asta. Schimbatoare este vreme, schimbatoare sunt si eu. Sa stii ca nu e rau.. chiar nu e rau. Cate vise am avut aproape toate s-au indeplinit. Si uneori e bine sa mai si multumim, nu doar sa plangem. Sa ne plangem de anumite chestii sau anumiti factori care pana la urma isi au rostul lor. E cum zic unii oameni: Destinul a vrut asa ! Sunt destul de convinsa ca am sa fiu bine. Tot raul e spre bine. Sufletel de ciocolata!!Gand de bomboane si vise de martipan. Tu esti inca visul meu dulce si amar, dar nu stiu pana cand!

Visul meu animat dintr-o cutie.

Esti o animatie mica si draguta bagata intr-o cutie. O animatie pe care o vedeam mereu cand eram micuta. Erai in patratul acela mare care avea imagini miscatoare.Te-am vazut mereu cum radeai la mine intr-un colt. Prostia insa este ca nu mai eu te vedeam si toti ceilalti credeau ca sunt nebuna. Cum as putea fi nebuna cand eu te vad si acum. Of tu animatie mica si draguta. Surprinzator nu ma deranjeaza ca te vad doar eu. Nu ma deranjeaza pentru ca asa stiu ca si tu ma vezi doar pe mine. Sau cel putin te prefaci ca faci asta. Cum as putea sa te descriu? Nu prea stiu cum.. Sincer eu te vad in mii de feluri si niciodata nu ai aceasi infatisare.Imaginatia mea o ia razna in fiecare secunda , in fiecare clipa. Prea multe ganduri , prea multe vise, prea multe sperante. Stii, oricat de nebuna as fi eu sau oricat de multe gandurii am eu , tu tot stai acolo si zambesti. Te uiti la mine si zamabesti. Intr-un fel esti chiar amuzant. Prostesc de amuzant, dar pana la urma asta imi place la tine. Tu animatie mica si draguta!!!

scrisoare pentru tine.

Dragul meu, Probabil iti scriu aici pentru ca nu mai am curajul sa iti dau mesaj, sau sa te sun. Nu stiu daca as putea sa iti mai vorbesc despre chestiile astea. Nu stiu cum ai mai reactiona. Nu stiu cum sa fac sa fie bine, si uneori cred ca nici nu am atata putere in mine pentru a indrepta fiecare lucru gresit. Cum as putea sa lupt pentru cineva care nici macar nu isi doreste asta? Stau in fiecare zi si noapte si ma amagesc singura, si ma mint singura. Ma mint ca inca sunt in inima ta, ma mint ca inca mai e flacara aceea intre noi si ma mint ca vei fi aici. Sunt egoista , dupa cum ti-am mai spus. Sunt egoista pentru ca nu m-am gandit la tine si la ce vrei tu. Eu am vrut sa imi fie mie bine si atat. Urat din partea mea. Probabil am inteles inca de cand ne-am vazut ultima oara ca asta a fost totul. Si zic probabil pentru ca nu sunt sigura. Nu sunt sigura de ce vrei tu. E foarte fascinant ca esti misterios, si ca lasi impresia de mult lucruri.. dar in cazul asta.. baby.. trebuie sa fi mai precis. Am crezut ca pot indrepta totul... am crezut ca e doar o incercare pentru noi amndoi. M-am amagit singura si imi pare rau. Imi pare rau ca mi-am imaginat lucruri care nu erau asa si am ales sa cred ca tu simti chestii pe care nu le simti. Trebuie sa intelegi ca mi-a fost greu si imi este in continuare.. dar probabil cu firea mea te ranesc si pe tine. Spune-mi ce as putea eu sa iti cer? Acum nu mai am dreptul sa cer nici macar un zambet de al tau.Nu neaparat ca nu am dreptul ci mai mult ca nu il merit. Copilul din mine a crezut ca totul e doar un joc si ca mai sunt "vieti" in acest joc, iar femeia din mine a crezut ca ce avem e mai presus decat orice , si e mai importanta decat niste simple piedici. Sunt o fricoasa. Imi era frica sa te pierd si iaca... Pana in momentul de fata am crezut intr-un fel ca inca esti al meu.. ca inca ne apartinem unul altuia.. dar prin felul tau de a fi mi-ai demonstrat ca eram prea oarba ca sa vad adevarul. Iarta-ma! Iarta-ma ca nu pot sa vad ce e bine, iarta-ma ca nu pot sa inteleg . Iarta-ma ca te iubesc... semnat: Nimeni.

.. asa si asa

Nu mai pot sa vorbesc despre asta , Sincer ma face sa plang .Ma simt goala pe dinauntru.. nu pot sa ma prefac ca nu te mai iubesc.. ca nu sunt indragostita de tine... chiar vrei sa incerc asta? voi incerca....imi lipsesti din ce in ce mai mult. Imi lipsesti ca aerul.. Tot ce am nevoie esti tu. tu sa fii aici .. m-am saturat sa ma mint. Nu imi pot imagina viata fara tine nu intelegi?? Cand ma suna cineva sau primesc un mesaj imediat ma uit crezand ca ca esti tu..Daca tu nu simti la fel spune-mi si promit ca nu o sa iti mai zic sentimentele mele niciodata! Nu vreau sa imi explici cum dragostea ta peste noapte s-a schimbat..cum dintr-o data esti rece... chiar m-ai ranit de data asta. Imi vreau baiatul inapoi.. imi vreau visele inapoi. Vreau sa zambesc din nou . Doar tu ma faci sa zambesc.. vreau sa stiu ca esti aici mereu cand am nevoie de tine.. vreau sa stiu ca ma iubesti. Imi vreau "idiotul" inapoi!!!

durere

Ma doare. Jur ca ma doare. Fiecare milimetru din corpul meu urla de durere. A devenit deja insuportabil. Robotelul meu ,creierul, imi dicteaza ca e bine insa inima mea primeste cate un glot in fiecare secunda. Scapa atata sange ca intr-un razboi. Durerea e acuta! si urlu!!! Fiecare bataie de vant este ca o furtuna pentru mine. Simt cum lumea cladita de mine se tot duce la vale si eu, eu nu pot face nimic pentru a o opri. In subconstien ma ranesc singura , spunandu-mi ca e vina mea , ca sunt cea care... care a distrus totul. Ce a distrus? a distrus zambetul, simplitatea . Ma pedepsec. Las sa ma doara totul. Tu! Tu nu ai idee ce ai facut din mine. Tu nu intelegi ce insemna totul. "Nu esti tu, sunt eu"... ei bine nu ai sa stii niciodata. Plansetul meu il vei auzi si peste ani.. iar buzele mele nu iti vor mai zice niciodata ceea ce vroiai sa auzi. Nu am sa zic ca daca tu ai sa fii fericit am sa fiu si eu... nu.. Dar daca tu ai sa fii fericit macar am sa stiu ca era mai bine asa..Iar daca vreodata vei regreta ceva.. sa stii ca nu e bine.. pentru ca un regret iti fura un minut din viata. Pentru ultima oara dragul meu Te iubesc si imi pare rau...

doar un vis..

Tac. Stau si tac. E dimineata. E ora 5 dimineata. Inca e intuneric afara iar geamul e deschis. In cana ta inca mai este putina cafea. Profit de asta. Imi aprind o tigara, iti iau cana si ma duc la geam. Sunt bulversata iar tricoul tau sta lipit de mine. Am transpirat fara sa fac nimic. Nu..Nu am facut nimic dar..Te-am visat..Erai acolo, in visul meu mut. Numai cand ma gandesc o iau razna. O caldura imensa ma cuprinde si gandurile o iau din loc. Imi inchid ochii si imi amintesc. Stateai in fata mea in pantalonii tai scurti preferati. Aveai acel zambet strengaresc si ochii tai  ma priveau atat de plini de sine. Mi-ai vorbit. Mi-ai zis cate in luna si in stele. Cuvinte dulci, cuvinte amare. Zambete si lacrimi. Am avut o discutie ca niciodata. O discutie dureros de dulce, o discutie dureros de adevarata. O discutie ce am terminat-o printr-un sarut. Dar nu orice fel de sarut. Baby! a fost un sarut ca acele saruturi din filme, acele saruturi care se intampla mereu la sfarsit cand cei doi se impaca. Buzele tale pe buzele mele, iar gandul meu la tine in gand. Un sarut a fost de ajuns. A fost de ajuns sa aprinzi ceea ce vroiai sa aprinzi. Focul a ars mocnit in tine, apoi si in mine. De la un sarut pasional s-a ajuns la mai multe, si tot mai multe. Cu ochii inchisi iti simt bratele tale in jurul meu. Mana ta prinsa in parul meu apucand cu putere si buzele tale pe gatul meu. Inca sunt la geam. Deschid ochii si observ ca tigara s-a fumat singura. Imi aprind alta ... Din parul meu cad picaturi de apa pe jos.. Pana jos e cale lunga. Ma uit la ele absenta. Urmaresc traseul lor ridicol. Inchid ochii din nou si imi reinvie in cap imaginea ta. Imaginea ta din visul meu nebun. Acea imagine cand te atingeam usor pe mainiile tale fierbintii si colorate de soare...Brusc imi deschid ochii. Stiu ce urmeaza si nu vreau sa retraiesc acele momente. Ce momente..!.. Superbe. Trebuie sa imi alung acest vis, acest gand, acest drog. Imi simt ochii umezi. Imi simt ochii inundatii de lacrimi. Termin tigara si ma duc inapoi in pat. Vezi tu.. poate ca tricoul tau este pe mine si poate ca a ta cana este aici.. dar tu.. tu, baby esti departe si asta ma doare. Imi e dor de visul ce l-am avut acu cateva clipe. Stau intinsa in pat ..iar soarele rasare stergand orice urma de a ta....

Scrisoare

Draga....

 Nee... Uneori se aduna prea multe in mine. Uneori nu mai am loc sa las bucurile vietii sa ma cuprinda. Sunt mereu intrebari de gen: Ce sa fac? Cum sa fac? Oara gresesc? Oare e bine? Egoismul iese la suprafata ca uleiul din apa. Nu vreau sa ma gandesc la altceva inafara de mine. Propria mea persoana e inchisa in propriu glob de cristal, care pana la urma nu e chiar un glob si nici nu e de cristal, ci e doar o amintire veche si ponosita. Prea multe ganduri, prea multe intrebari fara raspuns. Vreau sa plec departe si sa las totul in spate. Nu mai vreau sa iau decizi, nu mai vreau sa ranesc, nu mai vreau lacrimi. Da-mi un sfat, ajuta-ma sa pot sa o scot la capat. Ganduri, vise, iluzi si ameteala. Toate sunt in capul meu in fiecare zi. Sunt un copil ce inca nu a reusit sa creasca. Sunt un om ce isi doreste inca sa fie copil. Nici eu nu stiu ce sunt si asta nu inseamna neaparat ca e bine. Prieteni, familie, ...Toate fac parte din viata mea? Recunosc ca nu stiu pe ce pamant traiesc. Nu stiu ce inseamna sa fi constienta de lucrurile din jurul tau si pur si simplu nu realizez realitatea. Lacrimi, zambete, tristeti, bucurii, toate sunt aici. Sunt persoana stigmata din visul acela colorat. Acel vis pe care tu il ai in fiecare seara. Am si uitat ce insemna sa traiesc clipa. O iau razna, nu mai stiu sa fiu acel copil nebun uitat pe strazile parasite in orele matinale ale unei zile obisnuite. Si totusi la sfarsitul zilei daca ma gandesc bine realizez ca nu e totul chiar asa. Poate are dreptate el, poate gandesc prea mult, poate desfac o simpla idee in prea multe fire. La urma urmei viata e simpla dar noi o complicam. Noi cu ideeile noastre si mintile noastre indoctrinate care o iau razna la un moment dat. Suntem niste papusi "vii" intr-o lume neapreciata. Visele vreau sa ti le ghicesc, gandurile vreau sa ti le stiu, iar zambetul.. zambetul vreau sa fie al meu. Sunt bolnava de iubire. Sunt oarba si totusi vad. Vreau sa tip, sa urlu. Vreau sa ma eliberez din cutia asta numita obisnuinta. Vreau sa plec din monotonia asta numita "zi obisnuita". Eu vreau sa fiu schimbarea din lume!

O relatie

                                  Stau uneori si ma gandesc.Unde sunt relatiile de alta data? Unde este conexiunea dintre doua persoane care era inainte? Prima privire care o ascunzi sa nu te vada ea,primul zambet care te ameteste pur si simplu,prima atingere din greseala a mainiilor,care defapt era o miscare intentionata.Ea razand si tu fiind pur si simplu fascinat.Sa nu stii cum sa ii vorbesti si sa o cuceresti cu felul tau de a fi. Cu glumele proaste care le zici, sau cu zambetul cel luminos de mickey mouse. Prima intalnire cand intinzi mana cu sfiala ca sa o tii pe a ei in palma ta.Acea intalnire cand simti furnicaturi in tot corpul cand ea te tine de mana , cu mana ei atat de calda in comparatie cu mana ta.Floare care o rupi din pamant doar ca sa ii oferi un mic gest de tandrete. Sa o conduci acasa si ea sa te sarute pe obraz. Acel sarut sa iti guverneze simturile si inima sa bata de o mie de ori  mai repede.Zilele petrecute impreuna cand va plimbati prin parcul verde,ignorand prezenta altor persoane.Si apoi acea intalnire!Primul sarut. Un sarut ce savureaza imaginatia, un sarut ce inseamna mai mult decat o atingere ,altceva decat coincidenta buzelor, ci un fel de a tipari un sentiment.Atunci cand ea, adunata langa tine se trezeste ca nu mai viseaza ci chiar traieste, cand simte ca pluteste.In trupuri sa circule electricitatea, iar voi sa fiti orbi.Inima ei o semiluna, inima ta un dinam fosforescent.

                        As putea sa mai scriu la infinit dar nu are nici un rost , caci nimic din toate aceste lucruri nu mai exista. Iubirea s-a transformat in ceva atat de comun , iar simplitatea si emotiile au disparut total.

fragment

                         "A doua zi doi barbati urcasera binecunoscuta vale ce ducea la Castle Boterel la biserica din East Endelstow.Cand inmormantarea se sfarsi si toti parasisera cimintirul  ce parea o simpla pajiste,cei doi coborara agale treptele spre cripta familiei Luxellian, pe sub boltele joase ,incrucisate pe care le privisera si alta data , si care acum erau luminate la fel ca si atunci. In noua firida a criptei se vedea un sicriu destul de nou, dar cu luciul cam stins si un altul si mai nou, stralucitor si fara pata.

               In dreptul celui de al doilea se zarea silueta mohorata a unui barbat,ingenuncheat pe pardoseala jilava,cu trupul prabusit peste cosciug,cu mainiile impreunate parand a se fi lasat cu totul prada durerii. Era inca tanar,poate mai tanar ca Knight si chiar si asa cum sta acum, se vedea cat de zvelt si bine legat ii era trupul.Murmura o rugaciune si nu-si dadea seama ca cei doi stateau doar la cativa metri mai incolo.

              Knight si Stephen mai facusera cativa pasi si se oprira in locul unde statusera candva alaturi de Elfride cand se intalnisera toti trei acolo, inainte ca ea sa se fi cufundat in tacere, asemeni stramosilor ei , si sa-si fi inchis  pe vecie ochii ei albastri ,luminosi.Abia atunci zarira in lumina tulbure, trupul ceui ingenuncheat.Knight isi dadu indata seama ca omul indoliat era lordul Luxellian, sotul vaduv al Elfridei.

            Intelesesera ca erau de prisos in acel loc. Knight il prinsese pe Stephen spre iesire, si se retrasera amndoi la fel de linistit precum venisera.

      -Sa mergem, spuse el cu glasul sugrumat.N-avem ce cauta aici. Inaintea noastra e altul,mai aproape de ea decat noi!

        Si,unul langa celalalt,pornira pe drumul de intoarcere spre Castle Boterel,in josul vaii linistite, cenusii."

 "Doi ochi albastri"-Tomas Hardy

!!!

Intuneric. E intuneric si nu doar afara. Aerul e prea greu , nu mai pot sa respir.Fiecare minut ma apasa si ma gandesc prea mult.Am zis si mi-am incalcat promisiunea, o promisiune facuta mie. Frigul nu mi se mai pare ceva atat de apasator. Ma doare singuratatea din vina ta. Puterea mea e slabita.. istoria recenta musca  din mine ca o pasare de prada.Am inima lipita de un zid de ochii tai intunecati.Intr-un fel, ti-as fi cerut sa te servesti din sufletul meu. Asta e sting soarele, fac intuneric. Tu toarna-mi o cafea pana nu se deschide cerul si imi cad toate pacatele in cap.Tandretea mea si-a dezbracat rochita de vara, a privit in stanga si  in dreapta si s-a lasat batjocurita. Fulgere sunt in mine si obosesc.Ma pierd in amoruri, tipul nou de fumat ma ucide. e simplu.Tu ma iubesti eu raspund.Sunt o femeie goala intr-un pat gol. trupul meu se vrea cald. Oricum ce ai putea face tu cu trupul asta dezordonat  care cere lumina?Din torace imi creste sarma ghimpata, imi inconjoara trupul intr-o imbratisare calda de fier incins, sunt femeia tatuata din visul tau mut.Am fost destul de naiva incat sa te cred. A cata oara naivitatea ma conduce? In subconstient am stiut de la inceput ca nu e bine. Ca voi cadea prada suferintei si iata ca nu am vrut sa ascult de mine. Ai fii putut sa faci sa fie altfel. Tu, aveai puterea sa schimbi totul. Tu erai ceea ce aveam nevoie. Tu! Tu esti ceva ce de azi nu mai vreau sa vad. Te sting din sufletul meu , la fel cum marea stinge soarele la fiecare apus.

Dezacord

strofa- Mi   Sol
           Re    LA

refren- Mi   Si
           La    Sol

Poate ai dreptate tu
Dar poate ca nu
Incerc sa te aud
Incerc sa te ascult

Nu vrei sa imi explici
Nu vrei sa te implici
Simt cum te indepartezi
Ma jur ca explodez

refren

Nu mai vreau sa tac
Nu mai vreau sa fac
Nu mai vreau sa stiu
Nu mai vreau sa fiu

Am incercat prea mult
Sa invat sa te ajut
Si nu m-ai ascultat
Acum iar ai picat

Am vrut sa fiu ca tine
Am vrut sa fie bine
Vroiam sa fii aici
Vroiam sa ma ridici,

refren

Regina noptii

Mi-o amintesc si parca  o vad
Inaltata cum statea..
Cu un aer trist ca si uitat,
De timpul care a plecat.
In fiecare seara o vedeam
La geam cand ..ieseam..
Si incercam sa ii vorbesc
Dar e in zadar sa o iubesc!
Cu note muzicale am incercat sa o vrajesc
Sa ii arat ca nu glumesc.
Dar ea nici nu ma privea,
Stand sus acolo ca o stea.
Numai noaptea o vedeam..
Si ziua o visam,
Numai noapte pot sa ii vorbesc,
Dar, tot timpul am sa o iubesc!

Gand!

Gand mut scris printre randuri
Te aud si cand taci...
Cum poti tu mintea
Asa sa mi-o ataci?

Gand uitat la mine in suflet
Te citesc si in povesti..
Si sper ca intr-o zi
Tu sa ma parasesti!

Gand ce nu ma lasi sa dorm
Ce ma trimiti mereu la el
Tu incet ma omori...
Tu, simplu gand ce ma infiori.

Zborul Albastru final- Alegerea

ah!! ce bine a fost. Sunt atat de fericit nici nu pot sa exprim asta. Inca am ochii inchisi, vreau sa o las sa creada ca dorm.E liniste. Poate si ea doarme.Ar fi dragut sa ma duc sa ii pregatesc un mic dejun.Exact asta am sa fac.Mama ce lumina... cat e ceasul? Raya?..Unde e Raya. Poate o fi in bucatarie...Nu nici aici  nu e.Aaaa dar stai uite cafea.. si o foaie..Ce o fi asta?

" Draga Laur,

Probabil abia acum te-ai trezit si sunt sigura ca e cam amiaza. Stai jos si bea cafeaua care ti-am facut-o, e asa cum iti place tie.Probabil te intrebi unde sunt si ce e cu aceasta scrisoare. Ei bine, aceasta scrisoare e pentru ca sunt prea lasa sa iti vorbesc.Am plecat.Direct nu? .. da am plecat si nu am putut sa iti spun asta in fata.Inca de cand te-am vazut mi-a placut de tine. Am vrut sa te am, si te-am avut. Apoi am vrut mai mult, am vrut sa fi  al meu, sa fiu prietena ta si tu sa fi cel care ma iubeste, pe mine.Am vrut prea mult.Innebuneam daca te vedeam cu alta, si plangeam noptii la rand. Am suferit mult pentru tine.Nu stiu ce ai vrut de la mine, si nici ce vrei acum. Oricum daca ai vrea ceva acum nu se mai poate. Imi pare rau daca ti-am facut rau. Chiar nu am vrut. Vezi tu ieri m-ai pus sa aleg intre tine si Gabi. Dar nu te-ai intrebat niciodata daca eu va vreau pe vreo unul din voi.Cand mai pus sa aleg nu stiam ce sa fac. Insa cand l-am vazut pe Gabi mi-am dat seama ca nu cu el vreau sa fiu.I-am spus ca nu simt nimic pentru el, crezand ca te iubesc pe tine. Dar Gabi a spus atunci ca stie ca te iubesc..In momentul ala am realizat ca nu e adevarat. Si e ok, nu te iubesc si stii ceva nici tu nu ma iubesti. Aseara te-am pus sa zici ca ma iubesti si ai ezitat si apoi ai zis. Laur tii la mine si eu tin la tine dar ce e intre noi nu e iubire. Esti constien de asta sunt sigura. Stiu ce am avut a fost frumos, a fost unic si magic. Esti tanar la fel ca si mine si vei gasi fata aceea perfecta pentru tine. Ne-am mintit amndoi si ne-am ascuns dupa suferinta. Vroaim sa credem ca ne iubim dar nu era asa. Atractia era si inca este. Te-am vrut , m-ai vrut. Te vreau, ma vrei.Dupa azi-noapte am realizat ca locul meu nu e aici, ca trebuie sa plec. Am incercat sa ma gandesc unde se va ajunge daca noi continuam asa . Probabil la un moment dat am fi suferit amndoi.Sa nu ma suni, mi-am schimbat numarul, si nu l-am memorat pe al tau. Nu iti zic unde plec si nici nu cred ca vrei sa stii.Poate odata ne vom intalni intamplator, si poate inca vom mai simti ceva unul pentru altul, dar asta e altceva. Sa stii ca ti-am luat tricoul cel maro pentru ca imi place foarte mult si ca sa am o amintire de la tine. Pe masa langa cafea vei gasi lantul meu cu chitara care iti place foarte mult. Sunt sigur ca nu l-ai observat inca:)), funny nu?. Cam asta a fost. Iti doresc numai bine si pe curand!!

P.S:  Mereu vei ramane baiatul meu cu ochii albastrii din tren. Take care


                                                                                                                    Raya."

                                            -Va Urma-

Zborul Albastru (partea a 11-a) - Adevarul.

      Ma uit la el. Cu greu ma uit la el. Este atat de sensibil, atat de slab in minile mele in momentul de fata! Ma intreb daca vreau sa aud ce va vrea sa imi zica. Sau va vrea sa imi zica ceva? Poate nici nu vom vorbi si ne vom uita unu la altu  minute intregi, ore intregi.
-Nu stiu cum sa incep..
- Cu inceputul ar fi cel mai bine.
-Raya, nu e o gluma!
-Nici nu am zis ca este...
-Ce este intre noi?
-Nimic...
-Nimic?? cum nimic? cum poti sa zici asa ceva?
-Ce ai vrea sa zic? ca e ceva? ca tin la tine sau ce?
-Daa.. asta as vrea sa zici.
-Nu ti se pare prea multa drama aici?
-Acum eu sunt cel care e dramatic?
-Da.. ciudat nu? oricum trebuie sa ma gandesc bine ce vreau de la viata.Ce vreau de la tine.. ce vreau de la Gabi...
-Gabi. Gabi, Gabi... serios?
-Termina., si da serios.
-Raya uite ce e.. vreau sa te gandesti bine si sa imi zici. Vreau sa alegi ok?
-Cam egoist din partea ta avand in vedere cum ai fost tu de la inceput cu mine, si cum a fost el.
-Nu am sa comentez nimic. Gandestete pune in balanta, fa cum vrei dar diseara vreau sa stiu.. te rog.
-Aha, bine.
         Ce ma fac acum? S-a ridicat si a plecat in camera lui. Trebuie sa iau o decizie.. cum sa iau o decizie? El? Gabi? nu stiu nimic. Cum sa fac? Ce sa fac?.........Ce Dumnezeu se aude?? aa.. e telefonul meu.
-Da..
-Hey ce faci?
-Uite chiar ma gandeam la tine.
-Ooo, super pentru ca sunt jos am venit sa te scot la o inghetata.
-Ok, cobor in 5 minute.
             E Gabi jos. Trebuie sa aleg, si asta  acum. Am sa rezolv toata treaba asta, trebuie sa o rezolv.
...................................................................................................................................................................
 -Hey!
-Buna frumoaso.
-Mergem?
-Sigur.
Nu stiu cum sa incep. Cum sa ii zic? Ochii aia mari de ciocolata ma privesc intrebator si totusi tac. Este atat de rabdator. Cum sa ii zic ca nu merge? ca nu o sa mearga niciodata intre noi? cum?...
-Gabi, trebuie sa iti spun ceva.
-Sigur zi.
-Stiu ca ne intelegem foarte bine, si stiu ca tu tii la mine, dar eu chiar nu simt acelasi lucru pentru tine. Imi esti un prieten bun, si saritor si ai fost mereu acolo pentru mine doar ca..
-Doar ca tu il iubesti pe Laur.. inteleg
-Nu.. nu e vorba ca..
-Te rog.. nu ma  contrazice. Sunt constient. \
-Imi pare rau.. nu am vrut sa te ranesc.
-Nu mai ranit Raya.
Se uita la mine si zambeste. Ooo nu, m-a luat in brate..imi vine sa plang jur!
-Raya..
-Da!
-O sa te mai vad vreodata?
-Da Gabi..
-Simt ca ascunzi ceva. Si ca nu o sa te mai vad.
-Nu .. nu ascund nimic.
Ne-am plimbat asa fara sa ne zicem nimic .Trist. Asa vad eu tabloul.. unul trist.
-Am ajuns la tine.
-Da..pai.. la revedere..
-Nu, nu la revedere ci pe curand!
-Da Gabi, pe curand!
Il imbratisez, si eu si el stim ca e pentru ultima oara.Oara te voi mai vedea?Oara ma vei uita?Cate as vrea sa te intreb dar nu are rost sa pun sare pe rana. Se uita la mine, ma uit la el. Se intoarce si pleaca. Pleaca zambind exact asa cum a venit.
...................................................................................................................................................................
 Laur e in camera lui, asculta muzica. Se uita la mine cand ma duc spre el.Nu zice nimic, nu zic nimic. Ma asez pe pat cu spatele la el. Vine imi da parul intr-o parte si ma saruta usor pe gat.Ma gadila usor cu degetele si imi maseaza gatul. Pe fundal se aude muzica. O singura melodie setata sa se repete incontinuu si incontinuu. Ma saruta iara pe gat si ma ia cu tremurici. Stand asa in spatele meu intinde miniie in fata si ma strange tare in brate. Imi deschide linistit bumbisori de la bluza. Rand pe rand cu o miscare inceata si repetata.Are mainiile fierbinti si ii tremura. Imi da bluza jos si raman cu umerii goi. Saruta usor fiecare umar si ii atinge.Ma intorc si ma uit la el.Ochii lui albastri se izbesc de ochii mei.Cerul si apa se intalnesc din nou. Ne ridicam amndoi si ne apropiem. Ne lipim corpurile ca si cum am forma un intreg.Pielea lui pe pielea mea si pielea mea pe pielea lui.Ne sarutam nebuneste ca si cum ar fi pentru prima data. Ii dau tricoul jos si il strang tare de spate.Unghiile mele patrand prin pielea lui sensibila.Incepe sa curga sangele ca un vin rosu. Picatura cu picatura.Asta nu ne opreste, suntem atat de excitati si in  acelasi timp plin de fluturasi.Ne intindem pe pat si continuam sa ne sarutam. Simt cum sunt dusa intr-o alta lume. Ma atinge, il ating. Isi plimba mana pe sanii mei conturandu-i . Ma saruta din ce in ce mai aprins. Il zgarii si il prind la pieptul meu.Mainile lui se plimba acum pe picioarele mele. Tremura si are o piele asa de fina.Printre asteruturile albastre , in momentul cand soarele rusinat s-a ascuns, noi am facut dragoste. Am facut dragoste ca doi nebuni pe o plaja oarecare. Parul  meu transpirat a udat perna , iar fardul meu negru a curs murdarind patura si pielea lui.Momentul a durat si a avut gust..
E noapte.... stam in pat imbratisati. El e fericit. Eu sunt fericita dar nu ca el. De ce?
-Nu ai idee cat de mult ma bucur ca esti aici acum.
-Si eu ma bucur.
-Uite Raya imi pare rau daca am fost un dobitoc la inceput, chiar imi pare rau.
-Laur, spune-mi ca ma iubesti.
-Raya, te iubesc..
...................................................................................................................................................................
 Se crapa de ziua , iar eu mai am atatea de facut. In curand se va trezi Laur si va afla tot adevarul..

L.O>V.E

Close your eyes
Avenge the pain
Feel the name
And throw the dice

She is there
But you are here
You can  go
But not with fear

refren

Love is pain

And crush your mind

You can go

Or you can die

It's not enough time

To say what i think

You are in my face

Just a simple thing

I love you so much

But i hate you too

I can't hide

What i feel for you

refren

Love is pain

And crush your mind

You can go

Or you can die

emotii

Am stiut  mereu
Unde e locul meu
Am visat de mic
Sa ma tot ridic

Refren
 Jur ca visez
Pe scena inebunesc.

Vreau sa cant ce simt
Si sa nu ma mint
Sa pot sa ma afirm
Nu doar sa admir.

Refern
Jur ca visez
Pe scena inebunesc.

Capul imi invadeaza
Inima imi explodeaza
Cand sunt aici cu voi
Nu e  timp de dat inapoi.

abis.

Stau aici, ma uit la tine
Incerc sa inteleg ce e in mine.
In gandul meu, in mintea mea
In ceea ce-i ascuns pe fiecare stea.

Eu te privesc si nu ma satur
Sunt ganduri dintr-un capat in altul,
Ceasul a ramas in urma de tot,
Iar mintea imi e intepenita in loc.

Multiple amintiri scrise pe foaie,
Amestecate cu sare si cu ploaie.
Nu stiu daca fac bine sau fac rau
Dar stiu , cu tine zbor.

Nopti pierdute printre zambete si vise
Prin parcuri sau pe strazi neintalnite,
Ceva e in mine , ceva e in tine
Nici noi, nici abosolut nimeni nu stie.

Tata ( cantec)

imi amintesc si acum cum alergam
cum noi pe langa lac ne plimbam
sa pescuiesti stiu ca iti placea
si ma invatai si pe mine arta ta.

eram copilul tau mic, mic mic
si ma imbratisai si ma invarteai
ma alintai ca pe un pitic
si te uitai la mine, zambeai

 refren:
plansul dureaza cat tine noaptea
dar dimineata vine bucuria
ingerasul meu esti tu acum
si cat imi e de dor as vrea sa iti spun

sa stii ca mie dor de tine
mie dor sa te mai vad acum
sa te tin in brate strans si bine
of taticule, ce dor nebun

sa stii ca mie dor de tine
de ochii aia albastri imparatesti
ce ma priveau cu atat iubire
si plini de vise si povesti,


refren:
plansul dureaza cat tine noaptea
dar dimineata vine bucuria
ingerasul meu esti tu acum
si cat imi e de dor as vrea sa iti spun


mie greu sa stii acum
cand tu nu mai esti
imi amintesc din nou
cum ma inveleai spuneai :sa nu racesti.

ciocolata multa imi cumparai
stiai ca imi place la nebunie
la chitara  melodii imi cantai
imi dor de tine.

te-as numi..

te`as numi om, dar esti mai mult de atat

te`as numi vis, dar esti de nedescris,

te`as numi zbor, ca imi dai aripi pana la nori,

te`as numi cuvant , ca esti dulce pe pamant

te`as numi vant, ca ma plimbi suspinand

te`as numi ocean,dar nu vreau sa fii hoinar

te`as numi desen, sa te tin mereu in lemn..

te`as numi iubit, ca sa fii mai fericit

te`as numi odor , ca de dorul tau sa mor

te`as numi soare, dar el e foarte mare.

te`as numi sentiment, dar e prea simplu si evident

oricum te`as numi pe tine.. insemni totul pentru mine...

asa ca imi permit doar sa`ti soptesc: Nu ai idee cat de mult te iubesc.

Tata...(poezie)

Stiu ca e prea tarziu,
Sa vreau sa mai fii acum..
Sa stii ca regret,
Si sincer nu e drept.

Obisnuiai sa imi zambesti,
Fara griji tu sa traiesti.
Zicea-i ca sunt ingerasul tau
Dar acum e numai rau...

Plansul dureaza cat tine noapte
Dar dimineata vine bucuria,
Ingerasul meu esti tu acum
Si cat imi e de dor as vrea sa iti spun.

Privirea ta albastra ma patrundea,
Cand eu greseam cate ceva..
Dar si atunci cand era bine
Tu ma priveai plin de suspine.

Te-ai dus departe lasandu-ma in noapte.
Acum vreau doar sa iti soptesc:
 Tata! eu te iubesc!

Zborul Albastru (partea a zecea)-E mai mult de atat!

Nu stiam cum sa reactionez. Sa raspund sau nu? Cine oare e la usa?.. Laur se uita la mine si nu intelege de ce stau si nu ma duc sa raspund.
- Raspunde...
-Nu...
- Ce ai? ce e cu tine? vrei sa raspund eu?
-NU!
 Se uita la mine.. se ridica.. avea un corp atat de perfect. Perfect sculptat, parca in piatra. Parul ii era ciufulit si in toata directiile iar buzele ii erau umflate de la atatea muscaturi. S-a dus sa deschida. De ce sa faca asta? I-am zis sa nu se duca.
-Buna..
-Hy.
- A... Raya este?
 Nu pot sa cred!! era Gaby in fata usii . Statea fata in fata cu visul meu cu ochii albastri. Nu ,nu poate sa ma vada asa, nu trebuie sa ii zica nimic. Laur se intoarce si se uita la mine. Ii fac semn cu mana ca nu sunt si ma bag sub cearsaf.
- Aaaa.. nu Raya nu e acasa.
-Si nu stii unde e?
-Pai sincer nu stiu.. dar  probabil vine mai tarziu.
-Te superi daca intru sa o astept?
- Defapt da! ma supar. Ce treaba ai tu cu Raya?
 Damn.. Ce dumnezeu l-a apucat.
-Nu cred ca te priveste pe tine asta.
-Stii ce? ma priveste ... mai las-o in pace si tu pe fata. Si acum poti sa pleci din cate vezi sunt ocupat si nu imi pierd timpul stand si vorbind cu tine.
  I-a inchis usa in fata. In fata!!!!!
-Ce e cu tine???
-Pai ai facut semn ca nu esti.
-Da dar nu trebuia sa te comporti asa cu el.
-Ce te deranjeaza asa de tare?
-Nu e problema ta.
-Nu e problema mea?? te culci cu mine si nu e problema mea??
-Bine zis ma culc cu tine si doar atat. Acum te rog sa te imbraci si sa pleci.
-Sa plec? unde sa plec?
-Nu stiu si nu imi pasa, Am nevoie de timp.
   S-a imbracat furios si a iesit trantind usa. Ce tare m-a enervat. Nu pot sa cred. Ce crede el ca sunt jucaria lui? si apoi de ce a venit Gaby.. ce era asa de important, ce vroia sa vorbeasca cu mine?De ce nu l-am lasat pe Laur sa ii zica ca sunt acasa.. de ce imi pasa ce crede Gaby.?!..Ma uit la tigara, iar ea se fumeaza singura in mana mea .. In casa e dezastru.. e foarte cald si pur si simplu sunt inundata prea tare de ganduri. Ce e cu mine? ..
S-a auzit usa. A venit Laur.. E atat de trist si nervos in acelasi timp. Se apropie de mine si ma ia de maini. Se uita in ochii mei ...Ochii lui albastri incep a arunca lacrimi pe jos. Va urma o discutie tare interesanta...

Zborul Albastru ( partea a noua)- Ma iubeste?

           Am ramas inlemnita.Abea imi aminteam ca trebuie sa respir. Toata ziua m-am ferit de el ca acum sa imi zica: "Te asteptam"????Incep sa ma satur de tot jocul asta stupid si incep sa vreau sa nu fi venit aici niciodata. I-am zis ca totul a fost o greseala, i-am zis ca nu se va mai repeta.. ce tot vrea? ...Ma uit la el speriata si nervoasa in acelasi timp. El in schimb e calm., prea calm. Zambeste ca si cum nimic nu s-a intamplat si se uita la mine cu ochii aia patrunzatori.
  -Ok..Vreau sa vorbim...
       Vrea sa vorbim??? Mai avem ceva sa ne zicem? I-am zis azi dimineata ca a fost o greseala, O GRESEALA. Oamenii mai si gresesc...
 -Ce vrei sa vorbim? Avem ce sa vorbim?
 -Da! normal ca avem.. azi dimineata ai plecat asa si nu mai lasat sa iti zic ce aveam de zis.Defapt, azi dimineata ai vorbit doar tu, ca deobicei.
 -Ce vrei sa zici prin asta?
 -Ca niciodata nu ma lasi pe mine sa vorbesc, mereu crezi ce vrei, mereu faci cum vrei si mereu iese prost.
 -A da?? si ce am crezut acum prost?? Ca a fost o greseala faptul ca ne-am sarutat?? Nu dragul meu chiar asta a fost...
 -A fost ceva frumos...
 - Bine! o greseala frumoasa, dar o greseala.
 -De ce tot repeti asta???
 -Pai.. ai prietena..
 -Nu mai am!
          Mi-a taiat-o asa din scurt. Nu ma asteptam la asta.. Dar faptul ca nu are prietena nu schimba cu nimic situatia.. sau da??
 -Nu conteaza! tot nu sunt jucaria ta...
 -Jucaria mea???? dar... nu mai inteleg nimic..
 -Ce nu intelegi?
 -Suntem prieteni.. ..Friends with benefits...
 -Nu..
 -Nu???
 -Pai sincer... eram dar tu apoi ai inceput sa nu mai vrei asta.. si apoi ai venit cu prietena acasa ,care ciudat eu nu stiam nimic de ea..
 -Stai, stai...
 -Nu e de stat.. si ti-am mai zis nu ca vai.. ai prietena si gata.. dar tu ma cauti doar atunci cand suferi.. cand plangi sau alte chestii din astea.
 -Raya! stii ca nu e adevarat!
  -Stiu?....
 -Da! stii.. Stii ca nu esti doar un joc.. iar "prietena mea" a fost o greseala.. nu iti pot explica , nu ai intelege.
 -O greseala? serios?? hai ca deja ma enervezi..
 -Poti sa nu te mai enervezi atat si sa ma asculti?? Da a fost o greseala pentru ca nu era iubire.. iar tu stii ca nu esti un joc pentru mine.. nu stiu nici eu de ce.. La inceput am vrut sa fie simplu .. sa fie ca un joc.. dar acum nu mai e asa.
 -Opreste-te! bine? Opreste-te inainte sa zici ceva ce dupaia vei regreta.
 -Nu! nu am sa regret nimic...
 -Gata.. Am inteles... nu mai zi nimic.
    Nu a mai zis nimic. S-a uitat la mine, eu la el si cam atat...Innebuneam..innebuneam si nu puteam face nimic...
- Ok.. acum vreau sa te intreb ceva.
-.....
- Care e rostu discutiei noastre?
 -Vreau sa fie ca la inceput..
         Imi cerea sa fie ca la inceput.. Dar nu mai putea fi ca la inceput.. Acum sunt niste factori care atunci nu erau..
-Bine...
  Am zis asta fara sa gandesc.. pur si simplu am zis...El a zambit a venit si m-a luat in brate. Am inceput sa ne sarutam mai aprins ca niciodata. Ne era dor unu de celalalt. Se vedea asta, se simtea asta. M-a urcat pe masa si a inceput sa imi descheie bluza. Fara sa ne dam seama, noi faceam sex deja. In casa pentru urmatorele ore nu s-a auzit decat gemete, si zgarieturile de pe piele.A fost ceva placut si ceva nebunesc. Nu m-am mai simtit atat de bine de mult timp. Totul era ca inainte. Dar lucrurile se schimba.. In momentul ala cineva a batut la usa....

Zborul Albastru ( partea a opta)- Ziua perfecta

           Stau pe pat de 3 ore.Ma uit la tavan.Nu vreau sa ies din camera.Nu vreau sa dau ochii cu el.Nu vreau sa il intreb de ce sau sa ma intrebe el pe mine.S-a intamplat totul prea repede si brusc.Cine a fost vinovatul?Cine a vrut asta?Ce intrebari...Oare vreau sa stiu raspunsul?...Prea multe ganduri.Asta e clar. Am nevoie de odihna ca sa pot gandi.Imi suna telefonul...n-am chef... totusi ma uit cine e. E Gabi.Nu vreau sa vorbesc, dar daca nu ii raspund ma va intreba ce am si eu chiar nu am chef de explicatii.
  -Da..
  -Ce faci mai??
  -Bine , acasa tu?
  -Bine ,ma gandeam poate vrei sa iesim sa luam micul dejun.
           Nu  prea aveam chef, dar apoi m-am gandit ca e mai bine sa iau micul dejun cu Gabi decat sa dau de Laur si sa ma intrebe ceva. Asa am scuza sa plec.
  -Sigur.Sunt gata intr-o ora.Unde mergem?
  -Vin eu si te iau.O sa iti placa.
  -Ok. Pa.
  -Pa.
               Cu nici o tragere de inima am inceput  sa ma imbrac si sa ma machez.Sunt prea obosita si continui sa imi zic mie asta...Dar imi revin... trebuie sa fiu gata , indata ajunge Gabi si nu vreau sa ma astepte.
             Sunt gata.Ies din camera cu frica si incet.Degeaba m-am tot rugat ca Laur sa nu fie acolo sau sa fi plecat.Era acolo ca si cum ar fi stat in tot acest timp . Cafeaua varsata era stransa, insa cana lui si acum e plina de cafea iar scrumiera da pe dinafara de scrum si mucuri.Ma vede, se ridica.Brusc lasa tigara si isi intoarce corpul spre mine. Ma examineaza de la picioare pana la cap.Isi opreste privirea in ochii mei.
  -Arati bine.. pleci undeva?
  -Da.. aa.. am niste treaba
  -Ce treaba?
  -Ma vad cu Gabi.
               Si-a schimbat imediat expresia fetei si s-a uitat intr-o parte parca plictisit.
  -Apropo de azi dimineata...Raya.. sa stii..
  -Ca a fost o greseala, imi cer scuze si promit ca nu se va mai repeta!
            A inlemnit! Imi suna telefonul.Probabil e Gabi, a ajuns .. probabil..Ma indrept spre usa.
  -Raya!!
  -Las-o asa, e mai bine asa.
         Am   iesit si l-am lasat sa stea in picioare langa masa plina de canii de cafea. Ce nu stiu , nu ma raneste.Nu vreau sa stiu ce vroia sa zica. Nu vreau sa imi zica ca m-a sarutat pentru ca a fost un moment de ezitare sau pentru ca suferea prea mult dupa ea sau orice altceva.Vreau sa pastrez acel sarut ca ceva spontan. Ceva ce am vrut si eu si el. Am coborat . Gabi e jos in fata masinii.Trebuie sa zambesc.Trebuie sa fiu bine.
  -Buna dimineata soare!
  -Neata.
       Ma ia in brate si ma saruta pe obraz.E foarte vesel iar zambetul lui este intr-o armonie perfecta cu ochii aia de ciocolata.
   -Am o surpriza pentru tine!
  -Of.. mai nu trebuia!...
  -Cum sa nu?? Sunt sigur ca iti va placea.
              Ne urcam in masina si plecam.E binedispus si are muzica vesela.Ma binedispunde si pe mine.Mergem deja de o ora si tot nu am ajuns.Cantam amndoi si radem.Gabi e medicamentul meu.Ma face sa ma simt foarte bine. Am ajuns undeva la margine orasului unde este o campie mare si o padure.
  -Stai aici si nu iesi pana nu zic eu bine?
  -Sa zicem...
  -Promite-mi.
  -Ok.. Promit.
                   Am stat in masina gandindu-ma numai la ce face , ce vrea sa pregateasca.Prea frumos din partea lui. De ce nu a aparut  mai repede in viata mea?..Of..Gand trist.Il inchid intr-un colt al mintii si revin la curiozitatea mea.
  -Gata! hai afara!
       Am iesit afara si nu puteam sa cred.Gabi statea langa o patura.Pe patura mare si rosie se afla un cos de picnic cu mancare, cafea, suc si dulciuri.Nu imi venea sa cred ca a facut toate astea pentru mine.
   -Ti-am zis ca vreau sa iau micul dejun cu tine.
   -Da.. dar.... nu am cuvinte...
   -Nici nu trebuie...Mi s-a parut ca erai trista si am vrut sa iti ei gandul de la asta.Cand mi-ai zis ca intr-o ora esti gata mi-a venit ideea asta. Si am avut si timp sa pregatesc totul.Sper sa iti placa si sa te simti bine.
   -E minunat!! Multumesc!!!
               L-am luat in brate si l-am strans tare, tare! A fost o zi superba.Am stat , am mancat si am ras. A fost frumos, era aer curat , cald afara si cerul era absolut albastru. A trecut repede timpul. Deja trecuse de amiaza. Ne-am urcat in masina sa plecam acasa.
   -Multumesc pentru aceasta zi superba!
   -Raya.. termina.Meriti asta!
              Imi zambea dulce.Mi-ar fi placut sa nu se fi terminat ziua asta niciodata.
  -Ne vedem maine Raya.
  -Pa.
                 Eram atat de obosita si nu stiu daca de la somn sau din cauza  situatiei  in care eram. Am intrat in casa absenta.Pe masa nu mai era nimic, nici o cana, nici o scrumiera.Defapt era curat in toata casa.
  -Raya...
       Ma intorc , era in spatele meu si schita un zambet.
  -Te asteptam....