miercuri, 2 martie 2016

Apocalipsa in gand.

E clar. E clar ca vine Apocalipsa dupa mine. Sunt atatea semne care ma avertizeaza si eu pur si simplu nu vreau sa reactionez. In acest oras urla plictiseala ratacind printre blocuri. Cineva sa o gaseasca si sa o faca sa taca. In capul meu se da un Al Treilea Razboi Mondial intre bine si rau. Cel mai dubios este ca nu stiu daca eu chiar imi doresc sa castige binele. La urma urmei de unde stiu eu ca binele e defapt ceva bun , iar raul ceva rau? Traim in iluzii pe care ni le creem singuri. Iluzii pe care avem tendinta sa le numim parti ale vietii sau o iluzie mai mare pe care o numim viata. Uneori mai ies din aceste iluzii si dau piept cu realitatea. Si realitate nu e deloc cum credem noi. Sunt din ce in ce mai sigura ca am fost construita ca mereu sa fiu singura. Si daca e asa e cea mai tampita chestie facuta vreodata , pentru ca in psihicul meu eu sunt acea persoana care nu poate functiona singura. E un joc de table care imi da impresia ca e jucat de pisica mea in fata blocului. Uneori cred ca am aripi mari si puternice care ma protejeaza si ma ajut sa zbor.. si in secunda urmatoare le caut pe spate si nu simt decat doua cioturi care imi amintesc ca le-am avut. In lumea mea Soarele se joaca de-a v-ati ascunselea cu Luna iar oamenii sunt niste spectatori plictisiti. Mereu ne impunem niste limite pe care nu vrem sa le depasim. Nu suntem decat niste clone ale trecutului si roboti ai viitorului. Prezentul e fara rost . Suntem toti niste fete trase la indigo. Din cand in cand mai apare unul diferit si e vazut ca un esec din fabrica si atunci lumea incearca sa il "repare", daca nu merge , il omora. Zambim unul altuia doar ca sa ne ascundem coltii ... Iar atunci cand mai apare ceva pur.. ceva frumos il mazgalim cu cerneala roz pentru a il face perfect si il stricam. Acei nori moi si pufosi nu mai exista decat in basme. Norii de azi sunt grei si gri si mereu suparati. Am impresia ca cineva a turnat atata ciment in ei incat daca vor cadea vreodata vor distruge jumate de planeta. Lumea asta a devenit prea mecanica pentru mine . Aerul e plin de cannabis iar noi ne prefacem tot timpul drogati, Acum doar un criminal ma mai poate salva , caci vine Apocalipsa iar eu nu mai cred in printi.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu