Un lucru albastru- Capitolul 3- Iaca Surpriza!!

Si...
-Nu pot sa cred!!!
-Ei bine defapt nici eu nu pot sa cred.
-Cum sa nu crezi , doar ai venit pana aici.
-Ei bine, daca ma crezi sau nu , habar nu aveam ca stai aici si nici ca vin la tine. Adica Dya mi-a zis ca trebuie sa ajung urgent aici si am venit.
-Da era si greu sa vezi ce vrea Dya defapt.
-Ei bine acum daca tot sunt aici imi zici si mie unde trebuie sa mergem?
-Pai, pai... nicaieri
-Raya.. serios o sa o tinem asa toata seara?
-Of... nu.. trebuie sa ajung la acel nou local .
-Cel din centru?
-Mda...
-Bun.
Drumul a fost tacut... Eu nu am vorbit.. el nu a vorbit.. Se mai uita la mine , ma mai uitam la el. Priviri aruncate fugar , priviri mai mult cu coltul ochiului. Era frumos. Atat de frumos.. Frumos exact cum a fost si in trecut.
-Esti ok?
-Mmmm da.. de ce?
-Pai te holbezi la mine cu niste ochii atat de mari..
Damn!!! nu mi-am dat seama ca il analizam asa...
-Mmmm pai.. ma uitam ca nu te-ai schimbat prea mult..
-Mda.. am ajuns.
A schimbat subiectu.. ce pot spune.. exact la fel a ramas.
-Pai te las aici si ne vedem indata.
-Pleci?
-Aaaa da... trebuie sa merg sa aduc pe cineva.
-Bine.
Si a plecat... Nu mai are rost sa il intreb unde. Eu intru in local. E genial. E exact asa cum mi-am imaginat. E superb.
-Fataaaa
-Da .. te omor iti dai seama nu?
-Ei na.
-Pe Laur sa il trimiti dupa mine? ai innebunit??
-Pai uitate la locul asta.. e perfect si in plus tu inca tii la el si in plus e bun. Locul superb, tu si mai superba deci el e exact ce trebuie pentru a completa decorul.
Mmm , chiar asa.. si pana la urma daca soarta ne-a adus din nou impreuna inseamna ca o face cu un scop nu? De ce sa nu incerc.. cine stie.
-Da .. cred ca ai dreptate.
-Vezi fata..
-Va fii seara mea speciala..
-Raya...
Ma intorc si nu pot sa cred. Laur statea in fata mea cu o fata.. o fata frumoasa. Se tineau de mana.. Doamne iara am dat-o in bara. Mereu fac asa...
-Da..
-Ea este logodnica mea Luiza.
-Raya , incantata. Acum daca ma scuzi trebuie sa merg pana la baie.
-Ok.
 Logodnica?????? Am nevoie de aer, am nevoie de am apa si cred ca fata mea arata asta caci Dya vine super repede in spatele meu.
-Esti bine?
-Oooo da!
-Aaaa.. nu stiam,.. nu am vrut sa provoc nimic..
-Hey! e ok.. pur si simplu a fost ceva de moment..
Am ramas uimita.. Nu stiam cum sa reactionez, nu stiam cum sa fac, ce sa fac.. Dar sincer.. chiar ma deranjat..Trebuie sa ma intorc pentru ca nu am motive sa sufar..
-Raya!!!
-Da Laur..
-S-a intamplat ceva?.. ai plecat asa..
-Ooo nu.. am avut ceva de facut urgent. Imi pare rau. Te rog simte-te bine alaturi de logodnica ta.
-Bine ..
 Si cam asta a fost.. o seara frumoasa unde am privit baiatul meu cu ochii albastrii sarutand o fata frumoasa.Dimineata am fost tare obosita.. Abia asteptam sa plec acasa, sa fiu doar eu, patul meu si iubitul meu catel. Iar cand am ajuns acasa.. tot ce am vazut a fost al meu pat! si Somn..
Ring, Ring, Ring, Ring!!!!
Wow... ce Dumnezeu? of telefonul vietiii!!
-Alo..
-Ce faci?
-Dorm..
-Ok.. imi pare rau.. vroiam sa te rog ceva.
-Zi.
-Poti veni intr-o ora pe la mine?
-Logodnica ta ce ar zice?
-Te rog..
-Bine..
Sunt uimita maxim.

poveste fara sfarsit...

E cald afara. Destul de cald pentru a putea iesi afara la aer. Un om batran .. cu ridurile deja proeminente sta pe o banca in parc. Fata lui exprima atat suferinta dar si atata bucurie .Sta si pe o foaie alba deseneaza un chip superb de fata. Superb pentru simplitatea si normalitatea ei. E  absent, si deseneaza fara a se uita la foaie..Incredibil ai putea spune. 
- Uitate la omul acela!
-Da.. mereu e aici si mereu face acelasi lucuru..
-Dar .. uite .. deseneaza.. si deseneaza...
-Se vede ca esti noua aici, omul are o poveste .. vrei sa o auzi? e chiar binevoitor.
-Nu stiu ce sa zic..
-Vino cu mine te va ajuta si pe tine in relatia ta cu Adi..
-Eu nu am nici o. rela..
-Exact. Hai..
Cele doua fete se apropie de barbat. Una sfioasa si tematoare, celalta deja stiuitoare mai cu curaj.
-Buna ziua...
Barbatul se opreste.. Se uita la foaie.. apoi la fete. Nu se simte deranjat  ci chiar zambeste si raspunde politicos.
-Buna si voua..
-Ne scuzati de deranj, dar suntem curioasa in legatura cu ceva..
-Cu desenul?
-...
-Da.. stiu toata lumea este.. ei bine desenul meu are o poveste iar daca voi doua aveti timp sunt dispus sa o repet pentru ca niciodata nu ma satur de ea.
Fetele s-au facut comode langa el si au inceput sa il priveasca curioase..
 " Totul a inceput intr-o zi de vara..O zi de vara ca oricare alta cand eu stateam si ma jucam la laptop.. da imi placea asta.. A aparut o fata in peisaj.. o fata normala. Nu era atat de speciala incat sa ma atraga cu putere( cel putin asta credeam atunci). Aparent era  o fata care ma placea.. sau cel putin asta dadea de inteles.. Nu ma intelegeti gresit dar chiar nu eram asa de interesat.. asa ca atunci cand ea ma tot chema , eu gaseam fel de fel de scuze pentru  a nu  iesi. Dar scuzele imi erau in zadar pentru ca nu faceam altceva decat sa ma joc. Ei bine fata a insistat si a insistat iar eu am fost oarecum fortat sa ies cu ea.. Da fortat de un prieten.
-Hai ma iesi si tu..
-Vlad ma lasi? nu vreau.
-Hai ma ca nu te pune nimeni sa te insori cu ea ci sa iesi afara la o plimbare.
-Nu, am lucuri mai bune de facut.
-Cum ar fi sa te joci?
-Cum ar fi..
-Fi atent la mine ca ori iesi cu ea ori nu mai avem ce discuta..
Si astfel a trebuit sa ies cu ea... cu Mimi...Va vine sa credeti... ca imi era asa frica..de ea la inceput. Frica asa... da era insistenta si nu stiam cum sa reactionez.Acum nu pot sa spun ca regret ca nu regret.. iar chiar din prima seara ne-am si sarutat.
-Imi pare bine ca insfarsit ne vedem.
-Da si mie..
-Alin sper sa te simti bine aici cu mine.
-Fi sigura.
Sarutul.. a fost unul simplu dar frumos, unul suav dar puternic. Destul de puternic incat sa isi puna amprenta pe inima mea..Sa isi lase gustul pe buzele mele si sa patrunda acolo unde isi si dorea.. in mintea mea. Eram doi copii. Doi copii ce se iubeau si care aveau visele lor proprii . Ca orice cuplu aveam locul nostru de intalnire. Locul nostru de daruire si de speranta, locul nostru fericit. Ironia este ca eu, tipul care refuza sa iasa cu fata, am ajuns sa iubesc atat de mult. O iubeam atat de mult  incat imi era frica de tot ce era in jurul meu. Eram un copil.. si ea era un copil....O iubeam atat de mult incat de fiecare data cand trebuia sa ne intalnim.. eu ajungeam cu 5 minute mai devreme , pentru a putea sa o privesc in ochii, pentru a imi face curaj sa o sarut si pentru ca eram atat de nerabdator sa o vad. Chiar daca iubeam plimbarile cu ea nu se prea intampla asta.. Dar stiti ce? Nu ma deranja.. eram eu cu ea si ea cu mine..Imi placea sa imi petrec timp cu persoana de langa mine..Sa ma bucur de cat mai mult timp alaturi de ea..Insistenta ei ma atragea , iar felul ei de a fi si de a ma surprinde era totul. Era perfecta.!!!
 Intr-o zi, la una din intalnirile noastre a mea Mimi ma facut sa ma indragostesc mai tare de ea.
-Vino!
-Unde?
-Doar vino, promit ca o sa iti placa.
Am urmat-o , eram fascinat de gandirea ei.. vroiam sa vad unde mergem si ce facem.Am mers pana la o colega de a ei. Acea colega avea in curte o trambulina. DA! o trambulina..Am stat si am sarit timp de 3 ore. Timp de 3 ore am fost niste copii fara griji care pur si simplu se simteau bine.Era ea si cu mine.. Lumea mea si a ei. A fost genial de bine si genial de frumos. Vai ce amintire.. cum as putea sa nu vreau asa o persoana langa mine? Era perfecta. Ea fata sincera cand era vorba de sentimente si care nu se prefacea.Era singura fata care m-a invatat atatea lucruri.Chiar eram indragostit de ea. "

Si acum pauza... da pauza pentru ca al nostru Alin a inceput a plange.. cu lacrimi atat de adevarate.. el .. el inca iubea. Fetele.. l-au lasat si cand incepuse sa se mai calmeze au cerut mai mult.
-Ce s-a intamplat cu cei doi?
-Ei bine draga mea, povestea aceasta este fara sfarsit..
-Cum fara sfarsit? nu se poate. Cer un final fericit..
- Poate il voi avea sau poate nu.. dar cu siguranta asta nu o vei afla acum...

cutiuta mea cu surprize

!!! atentie!!!
 ai fost cutiuta mea cu surprize, cutiuta mea cu fericire. Dar acum nu mai esti.. of.. oare e greseala mea? Probabil.. si stii de ce? pentru ca eu te-am tinut doar pentru mine.Da.. te-am tinut doar pentru mine. Nu am impartasit cu nimeni fericirea mea. Nu am aratat la nimeni ca erai bomboana mea amuzanta. Bomboana mea care era totul pentru mine. Hmmmm, chiar as putea spune ca inafara mea tu nu traiai. Tu traiai doar in lumea mea colorata. Colorata pentru ca tu o faceai asa. Colorata si frumoasa. Atat de frumoasa ca aveam momente in care credeam ca sunt in Rai. Ooo da!!! Frumosul si luminatul Rai. Cate as putea sa iti spun.. Dar cu ce rost? Eu am reusit sa te ucid in mine. Am reusit sa inchid intr-un fel cutiuta mea cu surprize si pe tine sa te eliberez. Sa te eliberez de acolo.. Caci vezi tu ... mereu mi-ai parut ca nu erai fericit . Poate fericirea mea nu exista de fapt si eu doar vedeam asta. Poate tu mereu ai vrut sa te eliberez si sa inchid o data cutiuta. Pai asa s-a intamplat.. Iar acum cutia e inchisa si numai tu o mai poti deschide... Sau nu.