miercuri, 16 ianuarie 2013

time...

             I am so sick of all this, is it so hard to understand what i want? don`t I speak an human language or  I  am just being treated like a stupid?
              All i ask from you is time, time to make up my mind and my heart.My felings aren`t the same they were and I want to understand them. Why won`t you let me? You say you think about me, but you aren`t . You wanna be happy , but what about me?Don`t you see I don`t smile anymore and I am not the same?Your drama pushes me more and more away.You ask too much and you can`t accepte me as I am. You want me to be like you, to act like you, talk like you, but is there place for me? Can you love me without tryung to make me a doll from your head?I am sorry , but I have a life, my own one, a personality and my own thoughs!
          I`ve asked for time because I need it. I know,I always make decisions quickly, but not this time. Now I relly don`t know what  I am going to chose. I want to have some time to reconsider things. What`s so hard to understand?
         I can`t take it anymore! I can`t!!! I don`t want!This is me, bad and good. Accept me or get out of my life definitively!!!

joi, 10 ianuarie 2013

Zborul Albastru (partea a cincea)- Intorsatura ciudata

De la povestea mea de ura s-a ajuns la dragoste, apoi la erotic si acum din nou la dragoste? Nu mai inteleg nimic, totul este foarte ciudat. Cum sa ma duc acum la el sa ii spun ca i-am citit jurnalul si ca vreau sa stiu de cine e indragostit?.. Nu merge asa. Si chiar asa, de cine e indragostit el? Poate daca as mai citi cateva randuri as afla. Doamne nu, nu pot sa fac asta. Dar daca e cineva cunoscut, daca sunt eu? Numai gandul ca putea fi indragostit de mine ma facea sa o iau razna, sa imi imaginez fel de fel de lucruri. Nu, sigur nu sunt eu!.. Doar a zis ca nu vrea relatii de dragoste. Da, dar timpul a trecut, poate s-a schimbat. Poate cateva randuri..
Deschid pe la jumatate si citesc:
 "Era frumos afara si chiar eram deja plictisit. Facultatea asta deja ma calca pe nervi si nu mai am chef,"
Nu, nu aici e partea pe care o caut eu. Mai dau cateva pagini si ma uit din nou. Acolo e! Da!
"E frumoasa, e asa de frumoasa. Ma face sa ma gandesc numai la lucruri dragute si tot ce imi doresc e sa o tin in brate, sa o simt, sa  vad cum este. Ah, cum sa ii zic, cum sa o am?.."
Devine din ce in ce mai interesant. Nu vreau sa ma opresc, trebuie sa stiu cine e ea! Cine e?
"Parul ala lung si brunet, ochii aia caprui, ma hipnotizeaza.."
Par brunet? Ochi caprui? Nu!!! Nu sunt eu?? Cine e asta? Vreau sa mai citesc, dar totusi nu vreau. Vreau sa aflu cine e, dar ma doare daca mai vad cum vorbeste de ea. Ce fraiera am fost!.. normal ca nu avea cum sa se indragosteasca de mine. L-am pus inapoi unde era si mam dus la el in camera.
- Raya!! Vai bine ca ai venit, nu mai pot! Ma dor mainiile si imi este frig.
M-am dus, l-am dezlegat si am plecat fara sa zic nimic.
- Esti bine? Ce e cu tine?
Era mirat, a crezut ca ma simteam bine ca am facut asta. Si chiar m-am simtit atunci, dar acum nu mai aveam chef de nimic. Mi-ar fi placut sa fiu o curva fara sentimente.
- Nu am nimic, te rog nu mai pune intrebari.
Am plecat in camera mea lasandu-l acolo sa isi puna intrebari singur. M-am inchis in camera, am luat telefonul si am sunat.
- Alo!
- Alo, Raya? Tu esti? Doamne, bine ca esti teafara!! Esti nebuna?!
Am sunat-o pe ea. Pe Alice. Cine altcineva avea sa ma inteleaga in acel moment? Cine altcineva avea sa ma asculte si sa m-a suporte?..Nu era aici, asa ca aveam sa ma plang in telefon.
- Chiar am nevoie de tine.
- Unde esti? De ce nu ai mai dat nici un semn de viata?
- Trebuie sa vorbim.
Am inceput sa plang si sa vorbim mult. Ea m-a ascultata si mi-a dat sfaturi. I-am promis ca o voi mai suna si am zis ca trebuie sa dorm putin. Am adormit si am visat multe vise amestecate. Nu mai stiam pe ce pamant sunt.
Ma trezesc! Imi bubuie capul. Ce e zgomotul asta? Ma uit la ceas, este ora 7 seara. De unde dumnezeu vine muzica asta? Ies din camera. Muzica tot mai tare. Se aude de la el din camera. Of!! Pana aici! Ma duc si deschid usa. Regret ca am facut asta. In fata mea pe pat se afla o fata bruneta cu parul lung ce stralucea, cu ochii mari si caprui, cu pielea cafenie si frumoasa ca modelele de pe reviste. Ea e! Ea e fata de care e indragostit baiatul meu cu ochii albastrii. Se acopera imediat cu ceva si se uita la mine rugator. Iese si Laur din baie exact asa cum la dat Dumenezu. Inchid usa repede si ies, trebuie sa plec de aici.
- Stai! Raya! Stai.
Ma uit la el, ma opresc. Ochii nostri se intersecteaza. Ciudat.. avem amandoi ochi albastri, dar tot nu sunt la fel. Simt cum ochii imi sunt invadati de ape si nu vreau ca el sa vada asta. Ies afara, iau din nou telefonul si il sun pe Gabi. A venit imediat si am plecat amandoi sa ne plimbam. Gabi era ciudat. Ciudat ca ma intelegea prea bine. Era de acord cu tot ce ziceam si faceam si pe langa asta dadea niste sfaturi geniale. Trebuia sa aiba el si ceva gresit. Si chiar daca era asa de perfect eu nu puteam sa ma simt atrasa de el. Nu. Eu imi vroiam baiatul cu ochi albastri. M-a condus inapoi acasa si mi-a zis ca la ora 10 va fi aici. Vom merge in club fie ca vreau, fie ca nu vreau. In casa nu mai era nici bruneta si nici el. Am inceput sa ma aranjez si sa fiu parca absenta. La 10 a venit Gabi si am plecat. Masina s-a oprit in fata unui club mare cu multe luminii. La intrare doua animale de oameni cereau buletinele copiilor care incercau sa intre. Am intrat si...
Nu pot sa cred asa ceva!????

miercuri, 9 ianuarie 2013

Zborul Albastru (partea a patra)- Cineva nou..

I-am deschis. Trebuia sa fac asta. Ma uit in jur, in pat langa mine nu e nimeni. Of.. iar a plecat. Dar stai!..hainele de pe jos nu sunt ale mele, iar camasa aia o recunosc dintr-o mie.
- Te-ai trezit mititico?
- Am crezut ca ai plecat.
- De ce as pleca?
- Nu stiu, mereu o faci.
- Sunt aici, dar voi pleca curand.
- Si de data asta poate imi lasi numarul tau de telefon sau ne vom mai vedea?
- Imi pare rau, dar nu vreau o relatie. Credeam ca nici tu. Cred ca ar fi mai bine sa ma imbrac si sa plec.
Statea in fata mea dezbracat de haine si sentimente cu acelasi zambet pe buze. Imi venea sa plang. Nu vrea relatii, dar cine l-a intrebat ceva de o relatie? Baiatul cu ochi albastri sa fie doar un vis? Un vis idiot as putea spune!!!
 - E ok. Nu am zis ca vreau o relatie.
I-am zambit si eu si atunci el a fost cel care nu a mai zambit.
- De fapt asta e tot ce am vrut, doar nu credeai ca tu esti tot ce imi doresc eu? Esti dragut, dar sa fim seriosi.
Am fost rea, foarte rea.. dar nu il voi lasa si de data asta sa ma faca sa sufar. Mi-am aprins o tigara si m-am asezat la masa.
- Ai un apartament destul de mare.
Hm. A schimbat subiectul. Ce miscare inteligenta.
- Da, asa este.
- Nu te-ai gandit sa mai stai cu cineva?
Nesimtitul!.. acum vrea sa stea aici sa ma tortureze? Of.
- Nu chiar, nu m-am gandit. Dar stii tu pe cineva disponibil?
- Pai sincer da, daca nu te-ar deranja .. eu.. stii, sunt la facultate aici si nu imi plac caminele.
- Aaaa. Ok, poti lua ultima camera.
- Serios??
- Da...
Da, regret ca am facut asta, dar sincer chiar nu aveam sa il las asa sa nu aiba unde sa stea. In doua zile s-a si mutat. Si-a adus tot ce a avut el, si-a facut camera cum a vrut. Era ingrozitor de dragut si nu mai stiam ce sa fac. Ma atragea enorm, dar se pare ca eu pe el nu. Am inceput sa ma gandesc si m-am decis sa il fac sa ma vrea. In fiecare dimineata eu luam micul dejun goala pusca. Iar cand se uita la mine ii zambeam. Ii sticleau ochii de fiecare data cand ma vedea si abia se abtinea; vedeam asta. Ma aranjam in fiecare seara si ieseam in oras ca el sa creada ca ies la intalnire. Il rugam sa imi inchida rochia sau sa vina sa ma spele pe spate. La un moment dat am crezut ca va innebuni.
Intr-o seara insa el nu a mai putut rezista.
- Doamne, ce incerci sa faci?
- Poftim?
- Nu mai pot, tot ce imi doresc este sa te am..
- Cum, dar nu mai vroiai nici o treaba cu mine?!
M-am prefacut mirata desi in mine ardeam de fericire.
- Ok, te inteleg. Du-te in camera, eu voi face cina si voi veni la tine.
Am facut cina, am mancat bine si apoi am fost la el. Ca prima data, am inceput sa ne dezabracam doar ca acum el era papusa mea. I-am propus sa jucam un joc. L-am legat de pat, l-am dezbracat si apoi am inceput sa rad.
- Ce ai, esti nebuna?
- Nu, nu sunt nebuna.
Am inceput sa ma imbrac.
- Ce faci??
- Pai, vezi tu, eu cred ca ei nevoie de o lovitura ca sa vezi cum e viata. Nu poti lua totul in gluma cum ai facut cu mine.
A ramas mut de uimire, insa ochii aceia mari si albastri nu mi se mai pareau atat de inocenti precum erau.
- Raya , revino-ti si da-mi drumu'.
- Pai.. eu plec, cheiile de la catuse sunt in camera mea, iar cand vei invata sa te comporti le vei avea.
Nu mi-a parut rau si ma simteam cam bine. Am iesit din casa si m-am intalnit cu prietenii mei. Toti ma intrebau de Laur, iar eu ziceam ca nu stiu nimic. Am fost in discoteca si m-am distrat, iar cand sa plec cineva m-a calcat pe papuc atat de tare incat am inceput sa tip.
- Doamne, nu vezi pe unde calci??
- Imi cer mii de scuze..
M-am uitat in sus. Nu pot sa cred, acelasi baiat care a dat peste mine acum o luna era in fata mea.
- Imi cer mii de scuze.
- Nu face nimic.
- Hey, te stiu de undeva..
- Hey, Raya, incantata.
- Gabi.
Am iesit amandoi la cafea si am vorbit, am ras; el era foarte dulce. Nu ma mai gandeam la baiatul cu ochi albastri. Nu atunci. A fost o seara frumoasa si m-a condus acasa, iar inainte sa plece m-a sarutat pe obraz si mi-a spus "noapte buna". Am intrat in casa si am inceput sa strang. Varsasem apa, cand am ridicat covorul sa sterg am gasit un carnetel. Un fel de jurnal. Am citit numai ultima pagina si scria asa:
"Nu ma pot gandi decat la ea, nu pot sa vad pe altcineva. E frumoasa si desteapta si mor dupa ea. O iubesc..."
Am incremenit. Baiatul meu cu ochi albastri era indragostit.. de cine???