madness

"it is our choices that show us what we truly are, far more than our abilities."- Albus Dumbledore
Acu ceva timp am primit un borcan cu mesaje de la prietenii mei nebuni. Si zic nebuni la modul bun caci ii ador si ii iubesc extraordinar de mult. Unul din acele mesaje era acesta de mai sus. Un citat din Harry Potter, pentru ca sunt obsedata de asta si toata lumea stie. Mi s-a oprit privirea pe acesta astazi pentru ca imi da de gandit destul de mult. Este ironic cum mereu vrem sa parem cei mai buni si fiecare se bate cu pumnul in piept ca este mai bun. Suntem niste jucarii inchise in mici cutii de plastic. Sunt niste cutii transparente ca sa poti fii vazut. Toti credem ca suntem mai extraordinari ca cel de langa noi si ne dam cu presupusul . Ne consideram liberi dar nimeni nu iese din acea cutie. Nimeni nu face nimic ca sa arate cat de extraordinar e. Stim doar sa vorbim. Stim sa aruncam cuvinte in stanga si in dreapta ca o o grindina ratacita ce cade din cer. Ne proiectam iluzii cu noi in afara cutii. Proiectam niste holograme ce pretind a fi noi. Frica de nou ne tine inchisi cat mai mult unul de altul . Lasam frica sa ne cuprinda si sa se joace cu mintile noastre, sa mute piesele dintr-o parte si in alta pana le zapaceste cu totul . Luam decizi proaste si apoi nu stim sa ni le asumam. Fiecare gand care ne trece prin cap e ca o bomba ce nu stim niciodata daca va exploda sau nu. Suntem mecanici. Nu stim sa gresim. Nu stim sa iertam. Nu stim sa plangem sau sa radem cu adevarat. Nu stim sa iubim sau sa uram cu adevarat. Nu stim decat ce am fost invatati sa stim. Nu vrem sa ne invatam nimic singuri. Nu vrem sa gandim singuri. De ce sa incerci ce e mai greu cand poti avea acel " usor"? Suntem niste omuleti trasi la indigo care asteapta un alt omulet tras la indigo sa ne salveze. Totul e un haos...

Locul

Am lasat un loc . Am lasat un loc pentru tine. E un loc ferit si cald. Te-am lasat sa intri si sa te cuibaresti in cel mai bun loc pe care il am . Ti-am permis chiar sa iti aduci lucruri si sa il faci familiar tie. Am permis sa il schimbi si sa il modifici. La inceput ti-am dat un loc mic, iar tu ai spart si spart pana ai facut locul de doua ori mai mare decat era. Si te-am lasat. Te-am lasat sa il musti. La fiecare muscatura sangera , iar tu ma amageai spunandu-mi ca acum am mai multe cicatrici pe care sa le tatuez. Ca fiecare muscatura se va cicatriza frumos si va forma o amintire. Incet dar sigur ai acaparat locul intreg. I-ai dat un nume si apoi l-ai schimbat si apoi i-ai dat alt nume si tot asa spunandu-mi ca faci asta ca sa nu fie plictisitor. Ai schimbat culoarea... si in rosu ala aprins ai turnant cate o picatura de cerneala neagra in fiecare zi pana a devenit un visiniu inchis.Ai schimbat tonalitatea si acustica acestuia. Ai vrut ca muzica lui sa fie mai zguduitoare si cu cat mai putine versuri. Si te-am lasat. Mereu te-am lasat .   Acum locul e mai mare asa ca te-ai gandit sa aduci mai multe persoane in el. Si din nou te-am lasat. Cu cea mai mare durere te-am lasat caci erai fericit. Atat ti-ai dorit acest loc si ti l-am dat ... si ti l-am dat ca tu sa il schimbi .. iar in final sa ma dai pe mine afara din el.

Cicatrici ( for you Love)

Sunt gratii peste tot. În jurul meu sunt numai gratii. Sunt gratii pe care singura fara sa vreau le-am facut încet,încet. Mi-am facut o cușcă de gratii singura ca sa ma închid. Sa ma închid departe de tine. Ironic având în vedere că tu ești cel care m-a inchis intr-un turn de cristal de parca as fi o prințesă din povești . Închisă acolo sus, singura si secata de energie am invatat sa imi proiectez gratii. Și așa încet, încet dragul meu cu fiecare cuvânt am ajuns sa pun bazele acestei custi. Cu fiecare gest pe care l-ai facut ai mai adăugat cate un lacat vietii mele. Peste tot sunt cicatrici . Am pe piele cicatrici formate de la lacrimile adunate în timp. Am in suflet cicatrici adâncite de la răsuflarea ta. Am in gand cicatrici care imi amintesc ca am nevoie de liniște. Și ironic in liniste eu imi gasesc fricile . Sunt plina de cicatrici lăsate de obsesia ta. Din când în când vii sa mai rupi o bucată din pielea mea alba si dulce ca sa iti hranesti egoul. Din când în când pui scara la acest turn ca sa imi dai impresia ca sunt libera. Dar tu ma rupi cu îmbratisarile tale. Tu imi furi energia cu saruturile tale. Tu imi furi flacăra vietii cu simpla ta prezenta. Tu .