Draga Straine,

             Draga Straine, m-am descis ca ar trebuii sa iti scriu. Trebuie sa iti scriu pentru ca doar asa ma pot exprima. Vroiam sa iti spun ca imi este frica. Imi este frica sa te cunosc. Imi este frica sa te vad. Sincer imi este frica sa te vad in fata mea. Nu vreau sa vorbim si sa ma uit in ochii tai. Nu vreau sa te uiti la mine si sa imi zambesti in asteptarea zambetului meu. Ce rost ar avea toate astea? Imi e frica sa imi placi.. imi e frica sa raman prinsa in lumea ta straina. Si de ce as vrea asta? Nu pot fi prinsa cand intr-o zi esti iar in alta nu. Imi este frica sa te accept si imi este frica sa te las sa intri in viata mea. Pentru ce sa avem  o intalnire prefecta cu rasete si discutii lungi? Tu..oricum vei pleca la fel cum ai intrat in viata mea... ca un strain. O zi ti-ar fi de ajuns si m-ai cuceri... o zi si probabil as zambi pentru ca asta as simti. Un strain ma cucerit o data demult... si asa cum a venit , asa a si plecat.Vezi tu, cam asa sta treaba cu voi strainii...apareti de nicaieri, sunteti perfecti dar fugiti.. si Doamne, cum fugiti...
                  Asa ca dragul meu strain , ramai in lumea ta iar eu in a mea. Fiecare persoane are strainul sau straina sa...sau poate mai multi in viata..Dar draga.. problema e ca mie imi este frica iar frica de acum e mai mare decat orice dorinta...Deci te rog sa nu ma intelegi gresit, dar esti tu sigur ca eu nu sunt " o straina" in viata ta?