M-am hotarat. Te las sa musti din sufletul meu. Sigur iti va placea sa simti gustul sangelui meu pe buzele tale. Probabil, daca te-as lasa sa musti, ai musca incontinuu, caci ai da de gust...Gustul meu amar ti se va parea dulce, iar lacrimile mele de durere le vei vedea ca pe lacrimi de fericire. Daca te las, ma vei manca de vie fara sa iti pese. Ce om cu suflet rece esti !!!..
Sangele probabil ai sa il simti ca cel mai bun vin chiar daca defapt gustul lui este unul putred. Sunt o mica faptura pe langa egoul tau suprem. Oricum ca sa te las sa musti mai intai ar trebui sa te las sa ma ucizi. Iar tu, tu ca un om fara suflet, ai alege sa ma omori cu un sarut. Doar un sarut si ticaitul acela sacaitor din mine se va opri ca o ultima bataie de toba. Cel mai dureros, oricum, ar fi zambetul tau de la sfarsit. Satisfacerea ta demonica ca ai reusit ce ti-ai propus....
Deci da! te las sa musti din sufletul meu. Dar draga, mai intai fa rost de un suflet al tau ca sa pot musca si eu. Iar cand eu voi musca vei vrea sa fi murit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu